Aripile crucii

pr-dumitru-ichim

de Dumitru ICHIM,
Kitchener, Ontario

Dacă nu ar fi fost
rana de-aripă
să mă doară până-n parâng,
poate l-aș fi avut pe diavol
pe umărul stâng.

Nici pe umărul drept,
(pe locul râvnit de aripă,
unde încă mai sânger
până-n cântecul alb de cocor),
n-am purtat
pe sfântul meu înger
păzitor.

La Judecată
oare ce o să spun,
că nu mi-am cărat îngerii,
nici pe cel rău,
nici pe cel bun?

Vin din Valea Plângerii,
Doamne,
pe unde mi-ai dat
vița de vie și lanul.
Ca păsările tale,
poet fiind,
semnam cu Simon Cirineanul.

Umbra mea
poți s-o dai
la vreun copil de înger sărac
vânzând cireșe la piață.
E aproape nouă.
Am îmbrăcat-o o singură viață.
Dar să nu mă judeci prea greu,
c-am speriat și îngerii
și neamul de drac.
Pe locul unde trebuiau
să-mi crească aripile
pe umerii mei, ce încă mă dor,
am fost singurul
dintre fiii oamenilor
purtându-i crucea lui Dumnezeu.
Au poți să dai Cirineanului
osândă pentru zbor?

Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: