Serbările de la Putna (istoric)

serbarile-de-la-putna

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu Băi

Cum s-au născut serbările de la Putna:

La 1871, cu şase ani înainte de cucerirea independenţei României faţă de Imperiul Otoman, Mihai Eminescu, pe atunci având 21 de ani şi fiind student la Viena, organizează împreună cu Ioan Slavici prima serbare a românilor de pretutindeni. Ea a fost organizată în luna august.

S-a ţinut la Putna, pentru că aici se afla mormântul lui Ştefan, „Altarul conştiinţei naţionale”, în această mănăstire, aflată atunci sub stăpânire austriacă, dar numită de ei „Ierusalimul neamului românesc”.

Într-o perioadă în care nu exista un stat românesc independent, iar trei imperii: turc, rus şi austro-ungar, îşi împărţeau suveranitatea asupra românilor şi a teritoriilor lor, la Putna s-au adunat mii de oameni, din toate provinciile româneşti, parcă anunţând că românii se află într-un marş spre unire şi libertate, din care nu vor putea fi opriţi. Acum, Ciprian Porumbescu, de 18 ani, a luat vioara unui lăutar şi a cântat mulţimii. Apoi îi va spune tatălui său, preotului Iraclie Porumbescu: „Tată, am cântat Daciei întregi!”

La Putna, într-o urnă de argint de şapte kilograme, este depus pământ din toate provinciile româneşti. După Marea Unire din 1918, o parte din acest pământ a fost răsădit pe locurile marilor bătălii ale Primului Război Mondial. Pe urnă se află scrisă inscripţia: „Eroului, învingătorului, apărătorului existenţei române, scutului creştinătăţii, lui Ştefan cel Mare. Junimea Română Academică. MDCCCLXX.” [1870].

1904 La 400 de ani de la moartea lui Ştefan, în Regatul României, Spiru Haret, ministrul învăţământului, şi Nicolae Iorga iniţiază şi organizează serbări în toate oraşele ţării în ziua de 2 iulie.

Punctul culminant al sărbătoririi va fi la Putna, unde se adună oameni celebri ai vremi: Petru Poni, Ion Ghica, Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Alexandru Tzigara-Samurcaş, Eudoxiu Hurmuzachi, Iancu Flondor, delegaţii universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi, Paris, Viena, München, reprezentanţi ai diferitelor asociaţii ronâneşti, dar şi ai aromânilor. Cei care nu au putut participa au trimis telegrame şi scrisori, care au fost citite celor de faţă. S-au auzit astfel glasurile studenţilor români din Leipzig, Berlin şi Hohenheim, ale românilor din societăţile „Carpatina” din Cleveland, Societatea Română „Vulturul din Pittsburgh, „Unirea Română” din Youngstown şi altele. Cel mai lapidar mesaj a venit din Transilvania, ziarul „Tribuna” trimiţând depeşa: „Trimitem inimile noastre la mormântul lui Ştefan cel Mare”.

După slujba religioasă, pe când oamenii se împrăştiau pentru a lua prânzul, iar la masa oficială, la care se aflau atât oficialităţile austriece, cât şi invitaţi de marcă din România, începuseră toasturile, un vuiet cuprinde atmosfera. Şi, continuă egumenul de atunci al Putnei, arhimandritul Teofil Patraş, în manuscrisul în care descrie, un an mai târziu, evenimentele: „Era «Deşteaptă-te, române!» cântat de mii de guri, de o mulţime mare de popor în fruntea căruia păşea mândră întreaga studenţime universitară română. Se cutremurară zidurile bătrânei mănăstiri de puternicile accente ale răscolitorului marş. Totul era uitat, toate inimile erau unite şi din toate răsunau armonic cuvintele: «Acum ori niciodată»”.

1926. Următoarea serbare care a adunat la Putna, în jurul lui Ştefan cel Mare, energiile şi dorinţele românilor a fost în 1926, la cinzeci şi cinci de ani de la cea din 1871. S-a desfăşurat sub înaltul patronaj al principesei Ileana, cea care mai târziu va deveni maica Alexandra şi va duce valorile spiritualităţii româneşti peste ocean, înfiinţând prima mănăstire a românilor din America, la Ellwood City, Pennsilvania.

Ca simbol al unirii, acum s-au slujit parastase pentru Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul şi Mihai Eminescu. Au participat: Octavian Goga, Pamfil Şeicaru, Nichifor Crainic. A fost dezvelit, în incinta mănăstirii, bustul lui Eminescu, sculptat de Oscar Han.

1957 Serbarea din 1957, dorită de studenţii care voiau să sărbătorească împlinirea a 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare, a fost împiedicată de autorităţile comuniste. Tocmai avusese loc revoluţia din Ungaria, iar conducerea comunistă şi securitatea se temeau ca aniversarea de la Putna să nu se transforme în manifestaţie anticomunistă.

La Putna, stareţul mănăstirii, Dosoftei Murariu, ţinea o strânsă legătură cu comitetul de organizare al studenţilor din Iaşi, sperând la o reiterare a sărbătorilor din 1871, 1904 şi 1926. Însă securitatea opinează că obştea mănăstirii şi studenţimea ieşeană ar fi hotărât să folosească prilejul oferit de sărbătorirea a 500 de ani de la înscăunarea lui Ştefan cel Mare pentru ca, prin imprimarea unui caracter profund naționalist, să incite spiritele studenţilor şi în general ale participanţilor la această sărbătoare şi astfel să o transforme într-o acţiune antistatală. Conducerea comunistă a ţării şi securitatea apreciau că există posibilitatea extinderii contrarevoluţiei din Ungaria şi în ţara noastră.

Urmarea a fost că, de îndată ce au ajuns la Putna, preoţii de aici le-au comunicat participanţilor că toate pădurile sunt înţesate cu soldaţi înarmaţi. Nici un cadru didactic şi nici un student nu au avut voie să vorbească în public. Tribunele pentru vorbitori şi pentru programele artistice prevăzute de organizatori inţial au lipsit cu desăvârşire.

În iulie 1958, Tribunalul Militar îi condamnă pe cei consideraţi iniţiatorii serbării (printre aceştia: Alexandru Zub, Dumitru Vacariu, Aurelian I. Popescu, Mihalache Brudiu, Titus Liviu Bora) la pedepse cuprinse între opt şi zece ani de temniţă grea, „pentru delictul de uneltire contra ordinei sociale” şi „ură împotriva U.R.S.S.

2004. La serbarea a 500 de ani de la moartea domnului Moldovei, Ştefan cel Mare, peste 500 de studenţi au străbătut ultimul drum pământesc al voievodului, de la Suceava la Putna, pe jos. O călătorie care i-a făcut să-l cunoască şi să-l iubească pe marele Ştefan.

Anunțuri

One Response to Serbările de la Putna (istoric)

  1. JohnnyEm spune:

    A republicat asta pe Biblioteca Cronopedia.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: