Bibliotecari din Cicârlău

coperta_Mariana Garbe

de Gheorghe GHEORGHIADE

Am fost o rotiță dintr-un sistem, o picătură într-un ocean. Poate că n-am mutat munții din loc, dar am încercat… Este mottoul unui volum, este crezul după care s-a călăuzit viața de peste 39 de ani de bibliotecar a Mariei Gârbe.

În eticheta de bibliotecar s-au identificat peste 40 de meserii. Sarcinile unui bibliotecar sunt complexe și multiple. Ioana Dragotă[1] în Pledoarie pentru meseria de bibliotecar încearcă să definească profesia de care s-a atașat cu atâta drag: „[…] a fi bibliotecar înseamnă mai mult decât a da sau a nu putea da o carte atunci când îţi este cerută. Mai poate însemna a alege cartea care merită să fie păstrată din avalanşa de cărţi ce se rostogoleşte peste noi, adică a constitui în timp colecţiile bibliotecii. Mai înseamnă a pătrunde în intimitatea fiecărui titlu pentru a-i găsi familia din care face parte şi a-i stabili locul în colecţie, adică a clasifica riguros lucrările ce intră în bibliotecă. Înseamnă o muncă anonimă de cercetare pentru a veni în întâmpinarea celui care învaţă sau creează, punându-i la dispoziţie fişiere care să scoată la lumină faţetele ascunse ale cărţilor. Da, bibliotecarul este cel care poate întocmi bibliografii la cerere, cel care trebuie să manevreze cu abilitate informaţia. Numele lui nu se acoperă niciodată de glorie, dar să ştii că, pe traseul oricărui act de cultură circumscris cuvântului, vei găsi undeva, cu siguranţă, şi un bibliotecar.”[2]

Maria Garbe

Maria Gârbe

La sfârşitul anului trecut, a apărut o carte care prezintă faptele şi gândurile unui număr de paisprezece bibliotecari născuţi în comuna Cicârlău, judeţul Maramureş, ori deveniţi cicârlăuani. Maria Gârbe, născută și ea la Cicârlău, adună într-un volum o parte din experiența altor colegi de profesie, alcătuind acest volum despre persoane care în traseul lor profesional și-au înscris și rubrica de bibliotecar.

Ideea alcătuirii volumului, care a apărut cu titlul Oameni, cărţi, fapte[3], i-a venit în anul 2009, când a participat la un periplu cultural desfăşurat pe traseul sătmărean al văii Someşului, organizat de colectivul Bibliotecii Județene Satu Mare prin localităţi în care au văzut lumina zilei ori au locuit mari bibliologi români. Comemorările făcute atunci au fost pentru: Eugen Pavel Barbul (1875-1960), director al Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca, deputat în Parlamentul României, la Lipău; monseniorul Aloisie Ludovic Tăutu (1895-1981), cercetător la biblioteca Vaticanului și Livia Bacâru (1921-1999), bibliolog (Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală de Stat), traducătoare, poetă, ambii la Valea Vinului; academicianul Gabriel Ștrempel, director al Bibliotecii Academiei Române (n. 1926), la Pomi; cunoscutul dirijor Valentin Băințan (1924-2009), director la Biblioteca Județeană Maramureș, la Borlești[4].

Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, a numit acest periplu foarte inspirat „drumul bibliotecarilor”, dar l-a înscris aici și pe Octavian Bandula (născut la Lipău, în anul 1932), fost director al Bibliotecii Regionale Maramureș[5].

Tot un astfel de drum al bibliotecarilor, păstrând proporţiile, este şi cel pe care îl parcurge Maria Gârbe în cartea sa alături de bibliotecarii porniţi din Cicârlău. Volumul conține paisprezece fișe biobibliografice, grupate în ordine alfabetică. Acestea au „[…] o amprentă personală. Pentru că şi locurile de desfășurare a activităților celor vizați sunt diferite, cu particularitățile şi dimensiunile instituției de încadrare, ale secției sau compartimentului prin care a trecut fiecare, ale perioadei de derulare a faptelor”. A fost dorința autoarei volumului, n-a întocmit nici un chestionar, nici un model de fișă, a „lăsat la latitudinea fiecăruia să-şi formuleze ideile şi să-şi prezinte activitatea”. Păstrând ordinea din volum, Monica Costea, Simona Dumuța, Aurica Hereș, Ioan Oșan, Mariana Ploeșteanu şi-au redactat propriile prezentări. Celelalte sunt alcătuite de autoarea volumului după relatări verbale.

Un material amplu, bine documentat, dar şi emoţionant, este consacrat evocării preotului Ioan Ştiru, patronul spiritual al bibliotecii din Cicârlău, al cărui nume îl şi poartă. Biografia preotului este completată de câteva amintiri din partea unor persoane care l-au cunoscut, inclusiv a autoarei volumului, Maria Gârbe. Preotul Știru a slujit la Soimuș (Sălaj), Cicârlău, Bârgău, Chiuzbaia, Ilba, Handalu Ilbei, Săbișa (din Maramureș), Satu Mare, Tur, Baia Sprie, Baia Mare. Preotul Viorel Thira (născut în anul 1936) a slujit împreună cu preotul Știru între anii 1978-1988 la Parohia Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” Baia Mare. Iată ce scrie pentru acest volum: „Cu Ioan Știru Dumnezeu a fost foarte darnic, i-a dat în bună măsură cele mai alese daruri pe care le putea da unui om, şi anume: înfățișare plăcută, bunătate, omenie, prin care se putea apropia oricine de el, fiindcă nu era greu la vorbă şi era înțelegător, avea voce plăcută şi ales talent muzical, pe care îl folosea şi la dirijatul corului, talent oratoric de excepție, întrucât se pricepea să coboare cele mai adânci lucruri la puterea de înțelegere a credincioşilor de rând, care îl ascultau fascinați, şi alte multe daruri […]”. În parohiile în care a slujit, preotul Știru a pus bazele unor coruri bisericești: „Foarte de timpuriu, la nici 20 de ani, conducea două coruri religioase, şi nu oricum, ci pe patru voci: corul sătesc din Cicârlau şi corul elevilor de la Seminarul din Cluj. Dacă seminariștii cunoșteau notele, puteau cânta după partituri, tinerii din Cicârlău, simpli țărani, fără studii muzicale, cântau la fel de bine. Preotul Ioan Știru a reuşit să-i învețe o mulțime de colinde, cântări religioase, pricesne şi răspunsurile corului către preot din timpul slujbei. A fost şi rămâne un adevărat miracol acest lucru, au spus-o nu numai iubitorii de muzică, dar şi specialiștii în interpretări corale.”[6]

Mariana PloesteanuÎn ce priveşte prezentarea activităţii bibliotecarului (Biblioteca Județeană Mureș), arhivistului (Arhivele Statului Târgu Mureș), muzeografului (director al Muzeului Județean Mureș), cercetătorului ştiinţific în domeniul istoriei moderne (Institutul „Gheorghe Șincai” Târgu Mureș al Academiei Române), Mariana Ploeşteanu, personalitate a vieţii culturale şi ştiinţifice din Târgu Mureș, se remarcă prin selecţia textelor trimise şi a ilustrațiilor care le însoţesc. Pentru exemplificare, avem diploma de onoare „Pro libro senator”, „pentru pasiunea bibliofilă, pentru perseverența și profesionalismul cu care a promovat valorile livrești”, acordată de Biblioteca Județeană din Târgu Mureș. Iată ce scrie Mihail Art. Mircea despre Mariana Ploeșteanu: „Suntem concetățeni de peste patru decenii, am colaborat la nașterea şi împlinirea mai multor proiecte culturale ale locului, am conlucrat îndeaproape în anii în care a fost angajată a Bibliotecii Județene – la fondul documentar, periodice şi colecții speciale. Am rămas cu plăcute amintiri despre un intelectual bine clădit, despre un om de cea mai bună calitate, generos şi altruist, cu dispoziția perpetuă de a face bine celor din preajmă. Văd în doamna Ploeșteanu modelul a ceea ce credem că ar trebui să producă cartea şi cultura din semenii noștri”.

Ioan OsanProfesorul Ioan Oșan, născut în octombrie 1934, la Cicârlău, conducătorul Bibliotecii Institutului de Învățământ Superior Baia Mare între anii 1967-1990, a fost preocupat de organizarea fondurilor, a cataloagelor și a noului sistem de identificare a cărților –introducerea indexării coordonate, alcătuirea instrumentelor proprii de lucru, vocabulare și tezaure de termeni. În acest scop amintim proiectul „Studiul şi proiectarea unui sistem de organizare modernă a transferului de informaţii în bibliotecile de învăţământ superior”, întocmit de prof. Ioan Oşan. Astfel, Departamentul biblioteci din cadrul Ministerului Educaţiei şi Învăţământului a organizat la Biblioteca Institutului de Învăţământ Superior din Baia Mare, două schimburi de experienţă, în intervalul de zece ani, cu conducătorii de biblioteci de învăţământ superior din ţară. Prof. Oșan scria în 1981: „Pe linia modernizării transferului de informații se înscrie și introducerea în 1975 a sistemului indexării coordonate pentru domeniile tehnice: mine, metalurgie neferoasă și electromecanică tehnologică, alături de care păstrăm, pentru celelalte domenii, clasificarea zecimală universală.”[7] În volumul Oameni, cărți, fapte, Ioan Oșan face o mărturisire de credință: „Am reuşit pentru că am avut în vedere, mai presus de orice interes, cauza cărţii şi a cititorilor noştri […]”. Profesorul Oșan este autorul unor studii publicate în reviste de specialitate, dar și al volumelor: Institutul de Învăţământ Superior Baia Mare[8]; Un sistem de organizare modernă a transferului de informaţii în bibliotecile de învăţământ superior. INID, vol. 3, Fascicula 4[9]; Activitatea de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice, Lucrări publicate 1961-1981[10]; Absolvenţii Institutului[11].

Monica CosteaMonica Costea, născută la Cicârlău, lucrează la Biblioteca Centrului Universitar Nord din Baia Mare, acolo unde, până în 1990 și-a desfășurat activitatea profesorul Ioan Oșan. Dar preocupările lor diferă. Monica Costea lucrează la compartimentul de periodice, adică la reviste. După cum singură mărturisește, trebuie să: „închei abonamente interne şi internaţionale, să înregistrez schimburile interne şi internaţionale şi, de asemenea, să realizez aceste schimburi interne şi externe de publicaţii seriale emise de fiecare specializare din Centrul Universitar Nord din Baia Mare cu partenerii noştri de schimb: instituții diverse, biblioteci universitare, universităţi din ţară şi din străinătate, să trimit publicaţiile universităţii noastre la depozitul legal al Bibliotecii Naţionale şi la cel al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, să întocmesc diverse statistici de bibliotecă”.

Simona DumutaSimona Dumuța lucrează la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. A trecut pe la Sala de lectură, Secția pentru copii, Secția colecții speciale. Un traseu profesional dătător de bune experiențe în munca cu cartea, la care mai adaugă: „Mă încearcă o anume satisfacție că am avut privilegiul de a fi contemporană cu biblioteca în diversele etape pe care le-a traversat de la mutarea ei în anul 2001 în clădirea nouă, modernă şi impozantă, pe care o merită cu prisosință”. Despre preocupările ei de la ultima secție scrie: „O mare parte din activitatea mea desfășurată aici a constat în introducerea retroactivă în baza de date a fondului de carte şi de Florica Delia Sasaranperiodice vechi, astfel că în mare măsură şi aceste cărți mi-au trecut prin mâini aproape în totalitate”. Simona Dumuța este și redactor la revista „Familia română” editată de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”. S-a născut la Cicârlău și este soră cu Florica Delia Săsăran, căsătorită în orașul Tăuții Măgherăuș, unde a fost bibliotecară la biblioteca orășenească între anii 2009-2013.

Ana BaleaProfesoara Ana Balea este absolventă a Facultății de Filologie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, Secția română. A predat limba și literatura română între anii 1968-1985. Din anul 1985 până în 1998, când s-a pensionat, şi-a desfășurat activitatea la Biblioteca Medicală Județeană Deva. Fondul de carte era din domeniul medicinii și se practica împrumutul la domiciliu.

Florica BobFlorica Bob[12] a fost bibliotecară la Biblioteca Comunală Cicârlău între anii 1990-2007. A organizat multe activități cu elevii și tinerii din localitate, spectacole, scenete, grupuri vocale, recitaluri de poezie. A fost de un real folos în organizarea celor două festivaluri de la Cicârlău: Festivalul de Literatură „Vasile Lucaciu” și Festivalul de Folclor Nicolae Sabău „Alină-te dor, alină”.

Ion BurnarDespre activitatea poetului și publicistului Ion Burnar[13] aflăm informații reprezentative.
Dar autoarea volumului, Maria Gârbe, nu a găsit (încă) date care să reflecte și activitatea de bibliotecar a acestuia.

Carolina CuceuCarolina Cuceu, absolventă a Facultății de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic Baia Mare, şi-a desfășurat cea mai mare parte a activității la Școala Generală din Cicârlăul natal. Are multe generații de elevi, unii absolvenți de facultate, specialiști cu diverse preocupări, despre care-şi amintește cu drag. Între 1974 şi 2000, anul pensionării, a condus şi Biblioteca școlară din Cicârlău.

Maria GluckMaria Glück,
după terminarea liceului, prin anii 1959-1960, a fost bibliotecară la Biblioteca comunală din Cicârlău, satul natal. Apoi a urmat studii economice.

Aurica HeresTot la Biblioteca Comunală din Cicârlău a fost pentru un an de zile și Aurica Hereș. Erau tineri, colegi de generație sau apropiați, viitorii scriitori: Valeriu Sabău, Dorel Macarie, Nicolae Goja, toți născuți în localitate. Serile de poezie organizate atunci îi amintesc lui Aurica de viitorul cenaclu de la Cicârlău. La recitalurile de poezie însoțite de muzică folk au participat tinerii Mariana Macarie, Mariana Pop, frații Pop: Vasile, Otilia și Ioan, Vasile Gârbe, dar nu numai. Dar gândul tinerei bibliotecare era de a fi medic. În anul următor a reușit la examenul susținut la Facultatea de Medicină, pe care a absolvit-o cu bine, urmând specializarea ca rezident la Institutul Fundeni.

Roxana NedelaRoxana Nedela este bibliotecară la Biblioteca Comunală din Cicârlău din anul 2008, până în prezent. Dintre activitățile organizate cu elevii, amintește vizitele acestora în cadrul orelor „școala altfel”. Ca și înaintașa ei, Florica Bob, participă la organizarea celor două festivaluri de la Cicârlău, la care se mai adaugă Zilele comunei Cicârlău, Balul coșercilor.

Florica PopanFlorica Popan a fost bibliotecară în satul natal, Cicârlău, între anii 1967-1974. Putem aminti aici că 1974 a fost anul în care s-a redus postului de bibliotecar la câteva ore pe săptămână, retribuite cu o indemnizație. Dar au rămas amintiri frumoase. Aflăm despre acea perioadă că: „Serile literare erau lungi şi plăcute. Întreaga atmosferă, fiecare seară era una de sărbătoare. Nelipsiți erau Ghiță Rus, Ghiță Gârbe, dar, mai ales, Nuțu Ardelean (zis Țâcă), responsabil cu buna dispoziție.”

Activitatea de bibliotecar a autoarei acestui volum are experiența, aproape echilibrată ca durată, a două instituții din rețeaua de biblioteci publice: Biblioteca Județeană Satu Mare şi Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare.
Mariana GarbeMaria Gârbe a fost: bibliotecar, bibliotecar principal, bibliotecar-metodist (cu îndrumare şicontrol la bibliotecile comunale din județul Satu Mare), șef de birou. Cel mai mult a lucrat la Serviciul relații cu publicul cititor… pentru că, se destăinuie: „Așa am avut posibilitatea să comunic cu cititorii, să le spun despre noutățile editoriale. Uneori, să citim în paralel acelaşi volum, pe care, apoi, să-l punem în dezbatere şi să ajungem chiar la procese literare.” Dintre colege, își amintește cu drag de Maria Bretan (1932-1997), cu care, scrie în fișa bibliografică: „ne-am «copilărit» câțiva ani la Secția pentru copii a Bibliotecii Județene Satu Mare”. Mai adaugă textului și niște poze din anul 1983 din timpul unor activități desfășurate la secția pentru copii, unde este împreună cu Lili Lodina, Marta Cordea, Eli Cotan. Presupun că i-au plăcut activitățile cu copii, amintește câteva dintre ele. Modificările produse după anul 1990 i-au inspirat un chestionar: Ce activități ați dori să desfășoare A.B.B.P.R. (Asociația Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România) în continuare? Acesta a fost difuzat în anul 1997 bibliotecilor judeţene pentru că întrebarea era adresată bibliotecarilor. Concluziile chestionarului au fost publicate în revista bibliotecii băimărene – „Bibliotheca septentrionalis” (nr. 1/11, 1998, p. 70-77). Maria Gârbe are și o bogată activitate publicistică. Din bibliografia selectiv prezentată, am reținut titlurile altor volume ale autoarei: Publicații seriale maramureșene postdecembriste[14], Cenaclul şi Festivalul „Vasile Lucaciu” din Cicârlău. Bbibliografie şi comentarii[15], Livia Bacâru. Caiet biobibliografic[16], Augustin Micu. Volum comemorativ[17]. Sau ediții/volume îngrijite: Augustin Micu: caiet biobibliografic (Baia Mare, Gutinul, 2008); Livia Bacâru, Studii, articole, recenzii… (Baia Mare, Eurotip, 2009); Ioan Bran, Revelație şi calvar. Poezii (Eurotip, 2009); Ioan Bran, Instrumentul de tortură. Versuri edite şi inedite, Cluj-Napoca, Dacia XXI, 2011; Festivalul-concurs Național de Folclor Nicolae Sabău „Alină-te dor, alină” – Opera lui Nicolae Sabău, bibliografie selectivă (Eurotip); Nicolae Sabău, Viața mea ca o poveste: Nicolae Sabău în dialog cu scriitorul Constantin Mustață de la Radio Cluj – 27 septembrie 2001 (Eurotip); Nicolae Sabău, Petale recoltate din complinium (colecție): „Din flori am făcut cuvinte” (Eurotip, 2015).

Lector de carte al volumului Oameni, cărţi, fapte este conf. univ. dr. Ștefan Vișovan. Coperta volumului a fost realizată de Firuța Șomcutean de la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Maramureș. Pe coperta I a volumului se află imaginea Bibliotecii Comunale „Ioan Știru” din Cicârlău, fotografiată cu ocazia Festivalului de Literatură „Vasile Lucaciu”, ediția a XVIII-a, 2012, după terminarea renovărilor. Iar „Argumentul” autoarei se încheie astfel: „Am cuprins aici scurtele biografii […] sunt destine frumoase, care au luat sau cel puțin au încercat să ia frumusețea din Lumea Cărților s-o dea și altora. Intenția a fost să-i amintim pe toți, absența unora este regretabilă. Dacă există nume neincluse aici deși ar fi meritat este pentru că nu am aflat la timp despre ele. Lacunele sau omisiunile sunt involuntare.”

Maria Gârbe, Oameni, cărţi, fapte. Bibliotecari, Baia Mare, Eurotip, 2016.

__________________________
[1] Ioana Dragotă (22 mai 1959-22 ian. 2013), absolventă a Facultății de Matematică a Universității „Babeș-Bolyai” și a Facultății de Psihologie, Universitatea „Spiru Haret”. Bibliotecar, între anii 1990-2013, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. Publicist, prefațator, editor. Redactor și membru mulți ani în colectivul redacțional al revistei „Bibliotheca septentrionalis”. Redactor-șef adjunct, în anii 2008-2009, al revistei „Familia română”, ambele editate de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”. Autoare a volumului Revista catolică a lui Vasile Lucaciu și a numeroase articole de specialitate și pe alte teme. Pe Ioana Dragotă am cunoscut-o la colocviul profesional „Interferențe culturale” organizat de Biblioteca Județeană Satu Mare în anul 1995, eu fiind atunci director al bibliotecii sătmărene.
[2] Ioana Dragotă, Pledoarie pentru meseria de bibliotecar, în „Fascinația lecturii” (Baia Mare), an 2, [nr. 2], 1995 ; … și drumuri toate s-au retras de sub picioare, de sub pas : in memoriam Ioana Dragotă, volum comemorativ realizat de Liana Pop și Aristița Borbei, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, 2013, p. 100-101.
[3] Maria Gârbe, Oameni, cărţi, fapte. Bibliotecari. Baia Mare, Eurotip, 2016. 100 p.
[4] Viorel Câmpean, Pe urmele unor iluștri bibliologi, în „Biblioteca” (București),  nr. 4/2009, p. 82-83.
[5] Teodor Ardelean, Drumul bibliotecarilor, în „Gazeta de Maramureș”, 2-8 apr. 2016, p. 8.
[6] Educatoare Mariana Pop, nepoata pr. Ioan Știru, fragm. din articolul publicat în revista „Pro Unione” (Baia Mare), an 2, nr. 3 (4), nov. 1999, p. 86-87.
[7] Modernizarea transferului de informații în bibliotecile de învățământ superior. Sesiune de comunicări științifice, 6-7 noiembrie 1981. Redacția: prof. Ioan Oșan. Baia Mare, Institutul de Învățământ Superior Baia Mare – Biblioteca, 1981, p. 6.
[8] Monografie.1961-1979, Baia Mare, Tipografia Baia Mare, 1979. 123 p.
[9] Bucureşti, 1980. 60 p.
[10] Baia Mare, 1982. 178 p.
[11] Baia Mare. 150 p.
[12] n. 20 februarie 1951 – d. 4 aprilie 2007.
[13] n. 24 octombrie 1947, Dragomirești – d. 20 octombrie 2010, Cicârlău.
[14] Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2005. 150 p.
[15] Baia Mare, Eurotip, 2008. 175 p.
[16] Baia Mare, Eurotip, 2009. 88 p. Ediția a 2-a revizuită şi adăugită, Baia Mare, Eurotip, 2013. 174 p.
[17] Baia Mare, Gutinul, 2012. 160 p.

One Response to Bibliotecari din Cicârlău

  1. TUNS ILEANA spune:

    Foarte frumoasa prezentare! Sunt mandra ca esti verisoara mea!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: