de Radu Eugen CĂTANĂ,
bibliotecar
Romii reprezintă una dintre cele mai numeroase minorităţi etnice din Uniunea Europeană (UE): estimările indică existența a 10-12 milioane de romi care locuiesc în diferite state membre, adesea în condiții grele de viață (EC, 2011). Discriminarea, sărăcia, excluziunea socială, lipsa de educație, lipsa de acces la asistență medicală de bază, lipsa de locuințe etc. sunt câteva din problemele cu care romii se confruntă zi de zi (EC, 2005). Cu toate că, în ultimul deceniu, politicile antidiscriminare și inițiativele privind ameliorarea condiţiilor de viață şi a integrării sociale a persoanelor de etnie romă s-au înmulţit, la nivel european aceştia reprezintă grupul cel mai discriminat în raport cu alte minorităţi naționale şi cel mai expus excluziunii sociale.
Romii sunt victimele cercului vicios al sărăciei: lipsa unui loc de muncă sau veniturile scăzute îi împiedică să investească în educația copiilor, în sănătate sau în îmbunătățirea condițiilor de viață, iar lipsa acestora, la rândul ei, determină sărăcia.
Numărul celor care s-au declarat romi în România, este de 621.600 (3,3%), potrivit rezultatelor definitive privind populaţia ale Recensământului din 2011. Persoanele de etnie romă reprezintă 3,3% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu. Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 2,5% la 3,3%).
În ciuda acestui fapt, numărul actual al romilor de naționalitate română este estimat la peste 2 milioane, ceea ce ar însemna că sunt minoritatea cea mai numeroasă din țară (Helsinki Watch, 1994:3). Numărarea exactă a populației este un proces extrem de dificil de efectuat atâta timp cât mulți romi se declară români sau maghiari; acest fenomen are loc, după cum explică Florin Moisa, datorită conotațiilor negative care sunt asociate identității etnice de rom (Moisa, 2000). Pe lângă aceasta, mulți dintre ei nu completează formele de înregistrare din cauza faptului că sunt analfabeți. Studiile efectuate în 1993 de cercetătorii de la Universitatea din Bucureşti estimează numărul romilor care încă trăiesc după „modul de viață specific romă” sau foarte apropiat de acesta, la 1.010.000, adică 4% din populația totala (Zamfir, 1993:8), populația romă actuală nefiind măsurată cu exactitate. În 1998, Institutul de Cercetare a Calității Vieții a inițiat un proiect de studiere, stocare și răspândire a informațiilor cu privire la problemelor cu care se confruntă aceștia, pentru proiect f[cându-se o estimare. În urma ei a rezultat că, la nivel național, există 1.452.700-1.588.552 indivizi heteroidentificați ca romi, 65,3% dintre ei autoidentificându-se. Vasile Ghețău (Ghețău, 1996:78) într-un studiu demografic prospectiv afirma că, în opinia sa, populația de romi din România atinge un număr cuprins între 1.500.000 și 2.000.000 de indivizi.
Un factor care are o mare influență asupra comportamentului demografic este sănătatea, respectiv accesul la asistență medicală. Educația în privința sănătății este un lucru neobișnuit printre romi. Căsătoriile, mai ales în comunitățile care adoptă stilul tradițional de viață (Moisa, 2000), tind să se încheie la o vârstă mult mai fragedă decât cele pe care le încheie indivizii de altă etnie, de aici rezultând o rată crescută a natalității (dublă față de rata natalității la nivel național) și, implicit, rate crescute ale natalității premature, respectiv ale mortalității infantile. 33,7% dintre femeile cuprinse în eșantion, cu vârsta între 15 și 19 ani erau deja căsătorite; vârsta medie la prima căsătorie este de 19 ani (conform datelor provenite de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, 2000).
Din punct de vedere economic, comunitatea romă este cea mai defavorizată din România.
În loc să-și apere identitatea, mulți romi tind să-și nege naționalitatea, preferând să adopte limba și religia majorității populației din zona în care trăiesc.
Iulius Rostaș pretinde că „fiind marginalizați și supuși opresiunilor timp de secole, subiecți ai asimilării forțate și ai discriminării, romii și-au dezvoltat propriile lor strategii de supraviețuire, strategii care îi fac diferiți față de indivizii de altă etnie. 60% dintre romii din România vorbesc romani, de obicei alături de limba română. Grupuri mai mici vorbesc maghiara, germana, turca sau bulgara.
Comunitatea romă este, de-a lungul istoriei, cea mai puțin educată minoritate din România. Mulți dintre cei care au primit o educație, nu au terminat decât școala primară. Foarte puțini etnici romi reușesc să termine liceul și chiar și mai puțini ajung la universitate. Numărul analfabeților din cadrul acestei comunități este semnificativ: 44% dintre bărbați și 59% dintre femei sunt analfabeți (C. Zamfir, E. Zamfir, 1993:93).
Pâna la vârsta de 7 ani, majoritatea copiilor din România merg la grădiniță. În vreme ce accentul în aceste instituții nu este de factură academică, ele reprezintă un pas nelipsit în procesul de pregătire pentru primii ani de școală. În formele de învățământ preșcolar, primar, sau gimnazial, copiii învață cum să se poarte în societate, cum să stea în bancă și cum să fie atenți fără să distragă atenția celorlalți colegi și, poate cel mai important, ei învață cum să se poarte în prezența altor copii de vârsta lor.
La Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare există o importantă comunitate de Romi care folosește serviciile oferite de bibliotecă, aceștia frecventând cu precădere secţia Multimedia, motiv pentru care vom încerca să vedem care sunt preocupările acestei comunități etnice în timpul accesului la serviciile bibliotecii.
Majoritatea utilizatorilor de etnie romă sunt cuprinși în grupa de vârstă 14-40 de ani, rar sau aproape deloc peste această vârstă.
Ca nivel de studiu sunt elevi care încă mai urmează o formă de învăţământ sau copii proveniţi din casele de copii de tip familial sau categorii sociale care sunt angajate în câmpul muncii (sezonier) sau fără ocupaţie.
Interesul manifestat faţă de bibliotecă (Secţia Multimedia fiind singura secţie pe care o frecventează majoritatea utilizatorilor ce aparţin acestei etnii) vine din faptul că aici pot avea acces gratuit la un calculator sau la internet, în baza permisului de utilizator.
Preocupările persoanelor de etnie romă la Secția Multimedia sunt diverse:
- utilizează calculatorul la bibliotecă în scopul documentării pentru şcoală sau ca un ajutor la rezolvarea temelor pentru cei implicaţi în activitatea şcolară;
- accesează internetul pentru distracţie sau ca să-şi umple timpul;
- folosesc serviciile de e-mail;
- vizitează site-uri guvernamentale sau caută informaţii de interes public;
- caută un loc de muncă sau aplică formulare pentru obţinerea locurilor de muncă;
- vizitează site-uri de socializare;
- downloadează sau vizionează filme online.
În concluzie, biblioteca, prin serviciile puse la dispoziţie oricărei categorii de utilizatori, are un rol fundamental în depăşirea barierelor discriminatorii şi a stereotipurilor, contribuie, indiscutabil, la emanciparea minorităţii etnice a romilor şi, implicit, la o mai bună integrare în viaţa socială.
e-Bibliotheca septentrionalis 