GÂNDURI RAFINATE în noul volum de haiku ,,AROMA FLORILOR ÎN ZORI” al GABRIELEI GENŢIANA GROZA

lansare_Gaudeamus_Gentiana Groza_5

Silvia Popescu, Dan Vatca, Gabriela Gențiana Groza, Teo Groza, Nadia Baciu Fărcaș, Mircea Ioan Casimcea

de Silvia POPESCU

BREF: A început să scrie haiku încă din 1994, când, la Palatul Copiilor din Cluj-Napoca, s-a înfiinţat acest cerc literar, constituit la început din cadre didactice şi condus de scriitorul Aurel Rău, care, fiind şi redactor şef al revistei „Steaua”a publicat creaţiile membrilor, printre care, bineînţeles, şi Gabriela Genţiana Groza.

  • G.G. a înfiinţat Cenaclul literar-artistic „Traian Brad” în cadrul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj, în octombrie 2002.
  • Mai coordonează cenaclurile literar-artistice pentru copii „Poiesis” la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Cluj-Napoca – unde şi-a exercitat profesia de dascăl – şi Cenaclul „Iosif Vulcan” de la Liceul Teoretic „Nicolae Jiga” din Tinca, jud. Bihor, urmărind formarea copiilor cu talent literar, îndrumându-i să compună haiku. A publicat creaţiile reuşite ale elevilor în diferite reviste literare.
  • Ca profesoară la Colegiul „George Coşbuc” – într-o anumită perioadă –, i-a iniţiat pe elevi în tainele epigramei, când a şi participat cu ei la un Festival „Ora hazului”, organizat anume pentru elevi, alături un coleg epigramist şi director de şcoală – Aurel Buzgău. Cu regret, când ei s-au retras, şi festivalul a încetat a mai exista.
  • Firesc, premiile au însoţit-o, participând la diferite concursuri naţionale şi internaţionale. Demn de reţinut este premiul al II-lea la concursul internaţional de haiku „Kusamakura” din Japonia. Premii a obţinut şi ca scriitoare apreciată şi recunoscută.
  • Este membră a Societăţii Române de Haiku şi a celei naţionale din Constanţa.
  • Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.
  • Este membră a Cenaclului „Satiricon” al epigramiştilor clujeni. Este cuprinsă în toate antologiile de epigramă editate după încheierea Festivalului Naţional „Eterna Epigramă” al clujenilor, dar şi în multe altele apărute în ţară.
  • Prezentă în numeroase antologii de lirică niponă, dar şi în reviste din Australia, Germania, Elveţia ş.a. Participând la diferite simpozioane din ţară, s-a putut informa asupra dezvoltării actuale a haikuului în ţara noastră sau în lume.
    Spre cinstea ei, menţionează de fiecare dată cine i-au fost îndrumătorii: Aurel Rău, Florin Vasiliu, Ioan Găbudean, Radu Patrichi şi alţi câţiva.
  • Ca profesoară de biologie, zice ea, a înţeles foarte bine natura haikuului, tocmai natura fiind principalul subiect al acestui gen de creaţie, iar inspiraţia momentului oferit de natură, creează emoţia pe care ne-o transmite autorul.

* * *

lansare_Gaudeamus_Gentiana Groza_2

După comentariul frumos şi pertinent al domnului Mircea Ioan Casimcea, apreciat scriitor şi comentator al fenomenului literar, e greu să mai spui ceva nou. De aceea, voi sublinia alte considerente personale despre Genţiana Groza, aşa cum o apreciez eu, ştiind că nu este la primul volum de haiku. Amintesc doar volumele: Amurgul sevei – micropoeme şi haikuuri, volum trilingv: română, engleză şi franceză, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 1999. Sfârşit de sezon, haiku, renga şi haibun, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003 Amurg pe Someş, haiku şi tanka, ediţie bilingvă: română-engleză, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2006. Şi, pentru că suntem în prag de primăvară, citez:

Murmurul sevei în măr –
imnul naturii
cântat în Prier.

Sau:

Nimeni pe bancă în parc –
din pământ iese
cărăbuşul de mai.

Este o scriitoare dotată cu mult har: a scris şi scrie nenumărate poveşti pentru copii, în care vocea caldă şi sensibilitatea impresionează; scrie poezie, în care nu poţi să nu remarci, de asemenea, sensibilitatea şi inspiraţia; de remarcat şi în acest volum, cu câtă migală şi patimă chiar a şlefuit aceste bijuterii lirice (mai scrie şi alte derivate ale haikuului: senryu, tanka ş.a.); Genţiana scrie şi epigramă. Deci, este o scriitoare cu o capacitate multiplă.

lansare_Gaudeamus_Gentiana Groza_3

Deşi s-ar părea hazardat, haikuul şi epigrama se aseamănă în câteva puncte: fiind poezii, aparţin genului liric, lungimea versurilor şi numărul acestora: haikuul are trei versuri, dar şi epigrama poate fi scrisă, redusă la doar trei sau chiar două versuri – tristih sau distih, dar poate fi concentrată într-un singur vers, ca şi poemul într-un vers, unde Ion Pillat excelează şi este cel mai apreciat. Apoi, în ambele, se impune respectarea unei anumite construcţii şi mai ales prin sugestie. Ca şi haikuul, epigrama impune rigurozitate, respectarea prozodiei şi sugerarea prin poantă. Tocmai această putere de concentrare a ideii în doar câteva cuvinte cred că le aseamănă.

Ion Pillat: Poetul – Stă încărcat de versuri ca toamnele cu rod (Poeme într-un vers)

Să recunoaştem: G.G.G. este mereu încărcată de versuri şi ne bucurăm şi noi de ele.

Poetă matură, discretă şi sensibilă, G.G.G. în noul său volum Aroma florilor în zori, Editura Ecou Transilvan, 2017, închină versurile sale anotimpurilor naturii şi poate ale existenţei sale creatoare. Inspirate, versurile sunt pline de armonie, dovedind totodată că poemele nipone au prins rădăcini adânci în solul românesc.

Fire iscoditoare, dar şi foarte sensibilă, autoarea reţine în acest volum mai multe momente ale celor patru anotimpuri evocate, deşi se spune că haikuul este poezia unui singur moment. Prin fineţea sa, G.G.G. se opreşte într-adevăr la un moment al zilei, moment care a inspirat-o, dar, cum un anotimp are o întindere de trei luni, este firesc că autoarea, predispusă spre meditaţie, să ştie să reţină momentele semnificative ale zilei sau nopţii. Cu siguranţă, şi disponibilitatea sufletească a autoarei se modifică în funcţie de momentul evocat.

Acest lirism interiorizat, profund, pe care poeţii noştri au reuşit aproape de fiecare dată să şi-l exteriorizeze, poate fi apreciat şi ca o confesiune a scriitorului într-un anumit moment al trăirii sale. Poate anumite momente ale zilei îi produc acestuia o prospectare sau chiar o tulburare sufletească, şi el, creatorul, simte nevoia de a-şi arăta trăirile, conştient fiind, totodată, că miza receptării versurilor sale este metafora sau buna şi sugestiva exprimare.

În încheiere, o felicit sincer pe Gabriela Genţiana Groza pentru această nouă realizare editorială de mare valoare şi, bineînţeles, o mai aşteptăm, pentru că în fiecare an avem un GAUDEAMUS în Clujul nostru universitar!

Şi, cum toţi cei prezenţi au o anumită ţinută intelectuală, daţi-mi voie să închei cu o epigramă subtilă care defineşte Intelectualul:

Ins titrat (,,cu carte”, mai curând),
E acel ce fără de grimasă,
Intră-n librărie nu doar când
Îl apucă ploaia-n drum spre casă.
(GEORGE PETRONE, Iaşi)

Cum profesia de dascăl n-o dezminte nicicând, redăm numai două epigrame semnate de G.G.G.:

ŞCOLARUL
Să înveţe, să-l asculte
Şcoala-i truda lui eternă
Obosit de ore multe
O să-şi ia-n ghiozdan şi pernă…

IREZISTIBILA CHEMARE
Tineretul, pare-mi-se,
E întocmai ca Ulise:
Că-l atrage rău Sirena
Montréal, New York, Viena…

Cluj-Napoca, 5 aprilie 2017
Lansarea volumului la GAUDEAMUS, Cluj-Napoca
Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: