Lumea tristă a celor care trăiesc în interes propriu

foto_Alexandru Plesea

de Alexandru PLEŞEA

Părinții ne oferă dragostea, cunoașterea și programele lor. Ne dau de mâncare, au grijă să ne liniștească atunci când plângem și, peste toate, zidesc în noi programele învățate de ei de-a lungul vieții.

Trăind într-o societate în care, avuția personală este interesul principal, suntem martorii efectelor lumii egocentrince, care măsoară mai toate acțiunile spre scop personal.

În zilele noastre, principala transformare pe care o facem zi de zi este cea a timpului în bani.
Vrem să dăm valoare timpului prin acumulare, adunare, siguranță, confort și capricii.

Omul nemulțumit are tot timpul insatisfacții legate de cât câștigă.
Omul care trăiește doar pentru el obține atât cât să ducă, cât să-i fie bine lui însuși, ca și familiei sale.
Omul care caută să îndeplinească nevoile viitorului, ca și ale celor din jur obține atât cât să direcționeze spre binele societății sale și viitorului lor.
Același om, dar cu focalizare diferită.
Fiecare dintre noi trece în viață prin aceste trei etape. O parte rămâne la prima, cu greu ajungem și ne putem menține în a doua, și puțini din noi gustă din a treia.

Pentru a ajunge la a treia focalizare, omul are nevoie de deschidere, schimbare de programe și căutare. Astfel i se poate revela știința materialului, a modului în care materia circulă spre cei care au interese mai înalte decât interesul personal.
Emoția unui astfel de om, cu focalizarea stării a treia, este mult mai jovială, plină, senină, decât a celor din primele două focalizări, aceștia din urmă chinuindu-se cu eforturi fizice și mintale să obțină câștig material. Iar când îl obțin îl cheltuie pe mofturi, capricii, dorințe. Ei nu văd mai sus decât interesul personal.

Occidentul are nevoie de înțelegerea Orientului, iar Orientul de știința Occidentului.
Astfel, lumea celor care trăiesc pentru ei înșiși se va echilibra, iar șansele de a avea mai mulți oameni care trăiesc pentru viitor și societate se vor mări.
Până la realizarea acestei utopii, suntem captivi în ego și eu sunt/eu vreau/eu am. Aceste stări marginalizează acceptarea și bucuria la ce este, în natură, în noi, în ceilalți. Pentru că nu suntem mulțumiți cu ce avem. Eu Am nu este statornic, ci vulnerabil în fața poftelor și intereselor personale.

Totuși, viața celor a căror focalizare ajunge spre binele societății și al viitorului și le pot servi cu sârguință, capătă armonie și avuție interioară. Iar la acestea, câștigul material vine mai ușor, pentru că inteligența materiei vine la cei care au dobândit inteligența interioară.

Alexandru Plesea_logo

Splaiul Unirii 5
Bucureşti 030121
ROMÂNIA
Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: