Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 348 (16-30 aprilie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Invierea DomnuluiDragii mei enoriași!
Hristos a înviat!

Cu prilejul Sfintelor Paști, vă urez tuturor să aveți parte de sănătate, pace, bucurie și speranță de mai bine. Să petreceți Sfintele Paști în mijlocul celor dragi ai Dumneavoastră cu bucurie. Să dispară distanțele și dihoniile dintre părinți și copii, dintre frați, dintre vecini, dintre creștini și dintre toți oamenii. Să fie bucurie și dragoste între oameni și harul lui Dumnezeu să binecuvânteze iarăși neamul omenesc. Hristos a înviat!

*

Sărbătoarea bucuriei și speranței. A lăsat Dumnezeu și sărbători ca oamenii să mai aibă prilejul să se mai oprească din truda zilnică, să se întâlnească cu El la Sfintele Slujbe, să-și primenească sufletul, inima și mintea, să-și mai ridice ochii și către cer. Între toate Sărbătorile creștine, Sfintele Paști sunt regina, care leagă Cerul cu Pământul, pe Dumnezeu cu Omul.
Sfintele Paști sunt Sărbătoarea Bucuriei absolute, când Dumnezeu ne-a dat dovada supremă că nu ne-a uitat și că ne iubește. Cine ar fi fost în stare să-și dea unicul fiu la moarte pentru lume? Nu știu dacă s-ar fi găsit vreunul printre oameni. Dumnezeu însă a făcut-o! Nu ne-a spus în vorbe că ne iubește, ci a dovedit-o cu prisosință prin fapte. Știa bine dinainte la ce umilințe și chinuri va fi supus Fiul Său de către lume și, totuși, pentru lumea aceea păcătoasă, rea, sălbăticită și înfometată de sânge, L-a trimis pe Fiul Său să se aducă pe Sine jertfă nevinovată pentru mântuirea acestei lumi! Ce dovadă mai mare putea să ne dea că încă ne iubește! L-am supărat de nenumărate ori de-a lungul veacurilor. Ne-a iertat! I-am ucis profeții și înaintevestitorii! Ne-a iertat! L-am înjurat și L-am ocărât! Ne-a iertat! I-am încălcat poruncile și legile! Ne-a iertat! Putea de nenumărate ori să ne înece ca pe cei din vremea lui Noe, dar ne-a iertat! Putea să ne ardă ca pe cei din Sodoma și Gomora, dar ne-a iertat! Putea să ne piardă cu foamete și cu sete, dar n-a făcut-o! Dimpotrivă, an de an ne-a încărcat câmpurile cu tot felul de roade, din care să ne hrănim și să ne veselim. Ne-am dușmănit între noi și ne-am mâncat adesea „precum câinii”, fie că a fost vorba de indivizi, fie de popoare! Au rămas adesea câmpiile pline de semeni de-ai noștri morți de săbiile și de gloanțele fraților lor. L-am înjurat pe El și pe toate cele sfinte din cer și de pe pământ; ne-am depărtat de El și ne-am închinat la dumnezei străini, cel mai adesea făcuți din aur, din bronz, din lemn, din piatră; i-am pângărit sărbătorile și posturile cu obiceiurile noastre păgânești; am Desteapta-te romane_foto_Delia Floreafurat și am ucis, ne-am îmbătat și am batjocorit chipul dumnezeiesc ce ni l-a dăruit la venirea noastră pe lume. Ne-am ucis copiii încă din pântecele mamelor lor; am făcut din desfrâu un mod de a fi; am mințit și am jurat strâmb; am poftit bunurile altora și pentru aceasta am fost în stare și de moarte de om. Acestea și altele mai mari decât acestea am făcut! Dar câte n-am făcut din câte trebuia să facem: nu L-am iubit pe El și nici pe aproapele nostru; nu ne-am ajutat semenul aflat în nevoie și suferință, nu ne-am îngrijit de sufletul nostru! Doamne, dar câte n-am făcut din cele ce trebuia să facem! Și, cu toate acestea, ne-a iertat și ni L-a trimis pe Fiul Său să se jertfească pentru noi! Numai Dumnezeu putea să facă așa ceva! Numai El putea să ierte atât și să ne iubească atât! Toate acestea ne îndreptățesc să sperăm că și pentru noi e posibilă mântuirea, că și noi vom fi primiți în împărăția Lui. Mai mult, Învierea Domnului Hristos a fost și pentru noi dovadă și garanție că moartea poate fi învinsă, că puterea lui Dumnezeu e mai presus de puterea morții și de legile firii, că puterea Binelui e mai presus de puterea răului.
Sărbătoarea Învierii ne dă și speranță, nu numai bucurie. Ne dă speranța că Învierea este posibilă și pentru noi; că moartea nu e o nimicire a firii omenești, ci doar o trecere de pe Valea Plângerii pe tărâmul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte. Ne dă speranța că vom învia și noi, că ne vom reîntâlni cu toți cei dragi plecați mai înainte, că ne vom întâlni cu Dumnezeu în împărăția Lui. Pentru această întâlnire trebuie să ne pregătim sufletul, să ne îngrijim să aibă „hăinuțele” albe și curate, spălate de mizeria păcatelor, să fim și noi demni de iubirea pe care Dumnezeu ne-o dăruiește cu dărnicia Sa Dumnezeiască.
Cu bucurie și speranță, să zicem toți: Hristos a înviat!

*

Sfaturi părintești. Din cartea Părintelui Arsenie Boca Cărarea Împărăției, mai spicuim:

VAMEŞII VĂZDUHULUI

Biserica Draganescu_pictura_Arsenie Boca

Când a sunat ceasul ieşirii din lume, sufletul se retrage din trup şi se adună înspre cap. De aceea, celor ce au dus o viaţă duhovnicească intensă li se înseninează faţa cu o lumină neobişnuită. La mulţi dintre sfinţii nevoitori ai pustiei, în vremea ieşirii sufletului le străluceau feţele ca soarele. Sufletul e o făptură spirituală, care nu are îngrădirea pe care o are trupul şi nici nu-i stau în cale piedicile trupului, în vremea aceea o conştiinţa împăcată răsfrânge o faţă senină, pe când o conştiinţă tulburată răsfrânge o faţă îngrozită […].
Desfacerea sufletului de trup se face în vreme de trei zile pământeşti, începând de la momentul pe care-l numim noi moarte. Slujba înmormântării corespunde cu dezlegarea deplină a sufletului de trup.
Să urmărim, aşadar, călătoria sufletului dezlegat de trup. La ieşirea din cortul pământesc, sufletul trece în lumea asemenea cu el, a făpturilor nevăzute, fie cu îngerii buni, dacă a fost bun, fie cu îngerii căzuţi, dacă faptele lui au fost rele. De unde pe pământ erau ceasuri, zile şi ani, dincolo e un veşnic „astăzi”, o veşnicie luminoasă pentru sufletul care a dobândit sfinţenia, sau o veşnicie întunecoasă, neagra veşnicie, pentru sufletul care a iubit stricăciunea.
Acum dă sufletul de datoria cunoaşterii.
Dacă sufletul n-a ajuns, sau n-a vrut să ajungă pe pământ la desăvârşita cunoştinţă de sine însuşi, el trebuie neapărat, ca fiinţă spirituală, să se cunoască dincolo de mormânt. Sufletul trebuie să-şi dea seama de ceea ce şi-a câştigat; trebuie să-şi recunoască şi să-şi pronunţe judecata, înainte de a-l judeca Dumnezeu.
Pe pământ, avea ajutorul Harului dumnezeiesc din Sfintele Taine, care-l ajuta să se cunoască şi să-şi judece purtarea. Dincolo nu se mai poate cunoaşte pe sine însuşi prin propria lui libertate, căci misiunea de-a descoperi sufletului starea sa de stricăciune o au îngerii căzuţi. Demonii, stăpânii răului pe pământ, au să-i dea acum pe faţă toate faptele sale rele, pe care sufletul şi le va recunoaşte şi se va teme cumplit. Prin recunoaşterea aceasta va preveni judecata lui Dumnezeu, cea asupra sa. Deci toate greşelile mărturisite la duhovnic, cu inimă înfrântă şi smerită şi pentru care sufletul şi-a făcut canonul, nu se mai află ca piedică în cale, la trecerea printre cumpliţii vameşi ai văzduhului, căci puterea lui Dumnezeu le-a şters pe acestea din cărţile lor. La această înfricoşată cercetare a sufletului, stă de faţă şi îngerul păzitor, care însoţeşte sufletul toată călătoria aceasta.
Vămile cunoştinţei sunt pentru sufletele de mijloc, care mai văd faţa lui Dumnezeu, chiar dacă vor fi osândite. Vrăjmaşii lui Dumnezeu, ateii, care se înnebunesc, zicând cu ură că nu este Dumnezeu, nu mai trec prin vămi, ei fiind cu totul fiii pierzării. Sufletul acestora îl trag din trup cu silă mare o droaie de diavoli şi osânditul suflet n-are nici măcar mângâierea să vadă de departe faţa îngerului păzitor, dacă necredinciosul era dintre cei botezaţi. Precum nu se apropie îngerii buni de sufletul ce s-a dat pierzării, aşa nu se apropie îngerii răi de sufletele sfinţilor care, într-o stare de contemplaţie, se suie la Dumnezeu ca un şuvoi de foc. Acum, sufletul se închină lui Dumnezeu, Tatălui său, nu prin credinţă; ci prin vedere. Cei curaţi cu inima vor vedea pe Dumnezeu – asta-i fericirea.
Cunoştinţa trebuie să fie deplină, pentru stadiul în care se află sufletul acum. De aceea e condus de înger să vadă Raiul, fericirea drepţilor, răsplata faptelor bune, dar mai ales e condus să-şi vadă faptele sale bune pe care le-a făcut, sau pe care le-ar fi putut face, dar nu le-a făcut. Acum va pricepe sufletul ce înzestrare îi dăduse Tatăl şi ce putea să facă, iar din acestea, cât a făcut.
Acum cunoaşte care-i era măsura dată lui de Dumnezeu şi cât a împlinit-o el.
Iar ca la a noua zi pământească (a şasea zi de la îngroparea trupului), sufletul se reîntoarce la Dumnezeu şi I se închină. Pe pământ, Biserica face rugăciune a noua zi pentru cel ce s-a mutat. Cunoscuţii şi rudeniile de pe pământ, în obştea Bisericii fiind, ridică rugăciune către Dumnezeu şi iubire către fratele lor, ca să fie rânduit în ceata drepţilor, cu îngerii buni.
De la aceasta, a doua închinare a sufletului, din porunca lui Dumnezeu, sufletul merge să vadă şi iadul, suferinţele păcătoşilor, scrâşnirea dinţilor, focul cel veşnic, întunericul cel mai de dinafară, unde e plângerea deznădejdii ultime.
Dincolo nu e timp, ca la noi, ci veşnicia. Totuşi, călătoria asta a sufletului prin iad ţine ca la 30 de zile pământeşti. În vremea aceea sufletul cunoaşte plata păcatului, urmările relelor pe care le-a făcut el. Dacă s-a pocăit de ele, se va teme mai puţin; dacă nu se pocăise de ele şi-l prinsese moartea într-însele, îngrozirea lui va fi cumplită. Acum îşi cunoaşte „locul” după dreptate, în care are să se muncească şi tremură de frică.

*

File de jurnal – 25 dec. 1981. Ieri a fost ultima zi de umblat cu icoana în Malovăț. Am făcut linia principală, de la Badea până la Coadă. Niște oameni excepționali! Ne-au primit într-o atmosferă de adevărată sărbătoare: porți deschise, câini legați, lumea acasă. Am făcut un scurt popas la Domnul învățător Mitiță Brehui. A insistat mult Doamna, tot învățătoare. Până am servit o cafea, Doamna Brehui ne-a vorbit despre greutățile din învățământ. Dispozițiile care reglementează învățământul sunt de așa manieră formulate, încât „măria-sa elevul” este suveran întru toate, iar învățătorul sau profesorul trebuie să-i ducă trena. Interzicerea mijloacelor coercitive, a repetențiilor și corigențelor a creat niște găligani, de care dascălul începe să se teamă. La aceasta se adaugă și „grija” familiilor față de odrasle. Ferească Dumnezeu ca un cadru didactic să-i atingă progenitura, fiindcă este în stare părintele respectiv să meargă până la Consiliul de Stat ca să-și jeluiască țâncul. Termină mulți opt clase scoala Malovatși nu știu să scrie și să citească!
La școala de la Malovăț, profesorii se mănâncă între ei „ca niște câini”. Organizați în grupuri și bisericuțe, își aruncă reciproc tot felul de săgeți, care de care mai otrăvitoare. Pe bietul Domn profesor Marius Buzatu îl sapă mulți, pândindu-i catedra. Cu sistemul nervos zdruncinat, Domnul Marius este naiv și încrezător în oameni. Unii colegi îi aduc de băut la școală în zilele în care știu că vine cineva în inspecție. Paralel cu aceasta, îi fac reclamații. Domnul Marius ar fi iubit, ba chiar a divinizat-o pe profesoara de matematică Maria Drăcea, care s-a măritat și l-a lăsat. Eu însumi îmi amintesc că, fiind elev prin clasa a V-VI-a și făcând cursurile în casa naționalizată a lui Constantin Omir, avându-i pe cei doi profesori, Domnul Marius petrecea ore în șir cu Domnișoara Drăcea, dar, după expresia Doamnei Brehui, „îi mai trebuia puțină îndrăzneală”! […].
Ziua, au venit colindătorii. În Bârda colindatul este mixt: de dimineață se colindă în fiecare mahala de către „cei mici”, iar seara în tot satul de către „cei mari”. În Malovăț se colindă în tot satul doar seara. Anul acesta au venit foarte mulți colindători în Bârda. Pe lângă copiii satului, au venit nepoți și rude din oraș. Simt copiii ceva fascinant în aceste obiceiuri străvechi. Colindul înseamnă ceva din lumea la drum cu autocarul_foto_Amza Jucanlor, a copilăriei. Seara au venit stelarii. La Bârda se colindă cu steaua în trei seri: în Ajun se colindă în Dealul Corbului și Linia Cocoanei, în prima seară de Crăciun în Luchești și Rolești, iar în a doua seară în Memești și Mucești. La noi au venit trei echipe. Copii ca vârstă, uitând din an în an colindele de stea, fără a fi organizați și supravegheați de cineva, stelarii au stricat cântecele și colindele. Cântarea este de cele mai multe ori falsă, semănând a urlet uneori, dezorganizată, polifonă. Colindele au devenit tot mai scurte și mai puține, inventivitatea a dispărut, colindele transformându-se, ușor-ușor, într-un val de margine, tot mai pierdut. Aceasta cred că se datorează faptului că acești copii-colindători cântă și vestesc un dumnezeu străin. S-a pierdut sensul primordial al noțiunii de colindă, ca fond și formă. Totul a devenit un fel de mijloc de distracție ușoară și de câștig…
Cred că un preot, dacă i s-ar da voie, ar putea face mult în sensul revigorării obiceiurilor de iarnă. El ar putea recruta colindătorii și, cu câteva săptămâni înainte de Crăciun, să facă pregătire cu ei. În același timp, ar putea forma, de la bătrânii satului, un repertoriu de colinde, pe care să le copieze și să le cânte colindătorii. Ar putea invita la aceste repetiții bătrâni, pentru a se prelua melodii autentice. În felul acesta, nu numai că s-ar reînviora niște obiceiuri străvechi, dar ar fi ferite de dispariție și degradare, iar lumea satelor ar deveni un univers de neuitat pentru cei care ar trece prin el.

*

Pensionarea.
pr. Alexandru Stanculescu-Barda
Tot mai mulți enoriași mă întreabă dacă ies la pensie. Își exprimă părerea de rău prin cuvinte și priviri. O enoriașă a mers mai departe, spunând că „Se roagă la Dumnezeu să moară înainte de a ieși preotul la pensie, fiindcă va veni altul și-i va jupui copiii cu taxele!” Pe lângă legătura sufletească ce s-a creat între noi timp de aproape 40 de ani de când suntem împreună (1979-2017), teama de schimbări majore în „obiceiurile” din parohia noastră își are o justificare logică. Ne-am putut permite să lăsăm contribuția de cult la vrerea și aprecierea fiecăruia, să lăsăm serviciile religioase gratuite, să donăm pâine enoriașilor participanți la slujbe, să donăm câte o carte fiecărei familii la sfârșitul anului, să dăm ajutoare, atât de Paști și de Crăciun, cât și în timpul anului, unor familii sau enoriași cu situații grele, să executăm lucrări la biserici și cimitire fără să vă solicităm contribuția, datorită, pe de o parte ajutoarelor ce le-am primit din afara parohiei, de la creștini care au avut sau nu vreo legătură cu parohia noastră, dar cu care am intrat în legătură prin publicațiile parohiei noastre; în al doilea rând, am putut să facem acestea datorită cărților pe care le-am publicat și le-am răspândit în țară și-n străinătate. Prin eventuala pensionare forțată a subsemnatului, atât ajutoarele, cât și publicațiile vor înceta, iar principalele surse de venituri ale parohiei vor rămâne contribuția de cult și plățile la servicii. Preotul care va veni va avea viață grea. Pe de o parte, nu va mai dispune de banii necesari ca să păstreze rânduielile de până acum, iar pe de alta, va trebui să introducă taxe la servicii și o anumită sumă pentru contribuție.
Există o soluție. Personal, mă simt foarte tânăr, în deplinătatea facultăților mintale (atâtea câte sunt!) și fizice. Am planuri pentru șapte vieții, dar depinde cât mă va mai răbda Dumnezeu pe acest pământ. Pensionarea e o invenție a veacului acestuia. Preotul nu este preot doar până la data de…, ci el este hirotonit preot pentru toată viața. Sfinții Apostoli și Sfinții Părinți nu au avut nici unul pensie! Atâta vreme cât poate să-și împlinească îndatoririle de preot și enoriașii sunt mulțumiți de activitatea lui, iar lui nici prin gând nu-i trece să se pensioneze, fiindcă mai are multe de făcut, ierarhul locului poate să ia act și să facă derogări. Deja, în alte eparhii nu se mai respectă cu strictețe această directivă privind pensionarea la 65 de ani a clerului. Deja, am avut și avem ierarhi care au condus cu succes episcopii, arhiepiscopii, mitropolii și chiar Patriarhia până au trecut de 90 de ani. Donald Trump a luat conducerea celui mai puternic stat din lume la 70 de ani! Or, este ceva mai greu să conduci și să slujești o eparhie sau o țară ca America, decât o parohie ca Malovățul! Păi, nu? Omul la vârsta de 70 de ani este în floarea vieții!
PS_NicodimRepet, personal, nu vreau să ies la pensie. Am făcut cunoscut acest lucru Preasfințitului Episcop Nicodim și l-am rugat să țină seamă de dorința credincioșilor din parohia noastră și să mă lase să-i slujesc în continuare. Preasfinția Sa a înțeles situația și mi-a promis că mă lasă în plata Domnului, să-mi fac misiunea mai departe, nestingherit. Pentru faptul acesta îi mulțumesc cordial în numele meu și al Dumneavoastră. Vă rog, ca atunci când Preasfințitul va veni în vizită pastorală în parohia noastră, să participați și Dumneavoastră în număr cât mai mare și să-i adresați aceeași rugăminte. Și în fața lui Dumnezeu rugăciunea spusă de unul are o putere, cea rostită de câteva sute are altă putere de convingere. Dacă va fi cazul să facem și un memoriu în acest sens, veți fi solicitați să-l semnați și Dumneavoastră. Preasfințitul Episcop Nicodim a dat dovadă de multă înțelepciune, tact pastoral și înțelegere în relațiile cu preoții și enoriașii din eparhia sa. Dovadă în acest sens sunt cei peste zece ani de când există episcopia noastră. În această perioadă, în Mehedinți nu am avut scandaluri, dispute între preoți și ierarh, între ierarh și credincioși. În județul nostru nu au fost biserici blocate de enoriași, consilieri eparhiali păruiți sau zburăturiți de enoriași, cum vedem la televizor că se întâmplă în alte județe. Dacă vom fi împreună și ne vom strădui, vom reuși, așa încât voi fi aici până la adânci bătrâneți, spre binele Bisericii, al Dumneavoastră și spre mulțumirea lui Dumnezeu. Când voi împlini o sută de ani, îl vom ruga din nou pe Preasfințitul Episcop Nicodim și, poate-poate, îl vom convinge să mai prelungească pensionarea! Amin.

*

Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a obținut câteva ajutoare și donații, astfel: Domnișoara Mârza Simona din București, fiică a satului Malovăț: 100 de lei; Doamna Costache Fevronia din Odăile (PH): 55 de lei; Domnul Ile Teodor din Sânnicolau Mic (AR), fiu al satului Bârda: 50 de lei.
Domnul Iordache Gheorghe din Malovăț a achitat pentru contribuția de cult 50 de lei.
Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

pr. Al Stanciulescu-Barda

În cursul lunii aprilie, am donat pâine credincioșilor care au participat la slujbe, astfel: 2 apr. (Bârda): 152 de pâini; 9 apr. (Malovăț): 323 de pâini; 20 apr. (Ilovăț): 100 de pâini; 23 apr. (Bârda): 130 de pâini; 30 apr. (Malovăț): 208 pâini. Așadar, în luna aprilie au fost donate 913 pâini. Precizăm că nu am donat pâine în perioada 10-19 apr., fiindcă brutăria nu a lucrat în această perioadă. Copiilor li s-au donat și ciocolate.
În cursul lunii aprilie, am vândut pâine credincioșilor cu prețul de 0,60 lei/buc., astfel: 2 apr. (Bârda): 673 de pâini; 9 apr. (Malovăț): 277 de pâini; 23 apr. (Bârda): 770 de pâini; 30 apr. (Malovăț): 392 e dpâini. Așadar, în luna aprilie s-au vândut, la preț redus, 2.112 pâini.

*

sarmale_roziJoi, 20 aprilie, cu un grup de 20 enoriași, am organizat o deplasare la Azilul de bătrâni din Ilovăț (MH). Firma de transporturi cu care am organizat excursii-pelerinaje până acum ne-a pus la dispoziție, gratuit, un microbuz; brutăria de la care ne aprovizionăm cu pâine pentru slujbe ne-a donat 100 de pâini pentru această acțiune. Doamnele Borugă Norica, Paicu Domnica și Tărăbâc Georgeta din Malovăț au gătit 380 de sarmale, 8 kg friptură de porc. Domnul primar Michescu Ion a donat aprox. 70 kg alimente neperisabile și fructe, alți enoriași au adus diferite alimente, peste 300 de ouă roșii, prăjituri, suc și apă minerală, haine, cărți și icoane. Au fost peste 350 kg alimente calde și neperisabile. A fost o adevărată bucurie și pentru cei ce-au donat și pentru cei ce-au primit, mai ales când am cântat împreună Hristos a înviat!
Această acțiune o înscriem în alta, mai mare, organizată de Preasfințitul Episcop Nicodim și intitulată Coșul de Paști, la nivelul Episcopiei Severinului și Strehaiei.
După ce ne-am luat rămas-bun de la prietenii noștri din azilul de la Ilovăț, am mers la Mânăstirea Coșuștea-Crivelnic din apropiere. Într-un cadru natural mirific, înconjurat din patru părți de munți împăduriți, locul mânăstirii e ca un cuib de vulturi. Acolo a construit, în jurul anului 1390, Sfântul Nicodim mânăstire, după ce a plecat de la Vodița. Acea mânăstire a dăinuit câteva sute de ani, fiind menționată în Manastirea Cosustea-Crivelnicdocumentele medievale emise de cancelariile domnești, apoi a dispărut. Se mai păstrau pe acea poiană doar niște pietre, care se încăpățânau să stea mărturie unor vremi de mult apuse. Preasfințitul Episcop Nicodim s-a străduit și a înălțat aici un complex monastic impresionant. Parcă ar fi un centru internațional de studii, sau ceva de genul acesta. Sperăm ca în curând să se înalțe în mijlocul acelui complex și biserica viitoarei mânăstiri, la fel de frumoasă, ca o minune rătăcită-n munți. Dumnezeu să-i ajute ierarhului nostru!

*

Plăți. În luna aprilie, am făcut câteva plăți mai mari, astfel: 5.550 de lei tipografiei pentru tiraj suplimentar la Călăuză patristică, pentru cartea Doamnei Bordeiașu Poezii și acont la vol. II din Dicționarul proverbelor religioase românești; 1.755 de lei brutăriei pentru pâinea donată și vândută în cursul lunii; 1.455 de lei ajutoare de Paști (plus taxele poștale); 842 de lei impozit; 260 de lei poștei pentru colete; 193 de lei carne pentru sarmalele și friptura duse la azilul de la Ilovăț; 175 de lei protoieriei pentru cărți; 130 de lei salam și brânză pentru aperitivul dus la azilul de la Ilovăț; 118 lei cartușe pentru imprimantă și toner; 116 lei protoieriei pentru chitanțiere; 109 lei pentru sucul și apa minerală duse la azilul de la Ilovăț; 104 lei transport cărți de la Craiova; 100 de lei protoieriei pentru icoane; 60 de lei ciocolate pentru copiii de la Malovăț; 50 de lei internetul; 50 de lei pentru curentul electric, ca și altele, mai mici.

*

Observatorul_top_logoPublicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Iconomul nedrept, în „Omniscop”, Craiova, 2017, 12 apr., ediție on-line (http://www.omniscop.ro); „Scrisoare pastorală” – 347 în „Bibliotheca septentrionalis”, Baia Mare, 2017, 30 apr., ediție și on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); în „Observatorul”, Toronto (Canada), 2017, 1 mai, ediție și on-line (http://www.observatorul.com); Leac pentru hoție, în „Apollon”, Urziceni, 2017, 4 (apr.), p. 24, ediție on-line (http://www.revista apollon.ro).

*

În această perioadă, parohia noastră a publicat o nouă carte a Doamnei Ecaterina Bordeiașu din București, Poezii (228 pag.). Autoarea și-a cumpărat întreg tirajul.
Nu sunt critic literar, ca să-mi permit să fac aprecieri privind calitatea literară a creațiilor Doamnei Bordeiașu. Ceea ce observ, ca simplu cititor, este abundența de sentimente puternice exprimate în aceste versuri. Pe primul loc aș menționa dragostea: de părinți, de copii, de soț, de școală, de țară, de eroi. Toate acestea zugrăvesc portretul spiritual și moral al unui om crescut în cultul familiei, muncii, demnității și cinstei. Asemenea oameni au reprezentat elita intelectuală a lumii rurale și tot ei au fost cei care au oficiat de la catedră liturghia zidirii sufletești a tinerelor generații.

*

biserica_malovatLucrări la biserică. După ce au trecut Sărbătorile Sfintelor Paști și Săptămâna Luminată, în cele două biserici ale parohiei noastre s-a făcut curățenie generală. S-a spălat pe jos, s-au spălat covoarele și toată lenjeria, s-au curățat sfeșnicele și toate celelalte obiecte, așa cum s-a obișnuit să se facă în fiecare an.
La Malovăț au participat la această lucrare următorii enoriași: Pera Dumitru, Popescu Ion, Pera Maria, Popescu Niculina, Oproiu Elisabeta, Popescu Sandica, Popescu Elena, Haidamac Miroana, Dima Cornelia, Cotea Dorina, Geaucă Dana, Glavan Ioana și Glavan Cristina.
La Bârda au participat la această lucrare următorii enoriași: Ivașcu Ion, Luca Mihai, Ivașcu Domnica, Luca I. Ana, Draghia Maria, Avram Polina, Mema Ana, Petolescu Elena, Luca Virginia, Gheran Paraschiva, Tănase Maria, Coman Elena și Luca D. Maria.
Le mulțumim cordial tuturor! Dumnezeu să le răsplătească efortul!

*

Lucrări la cimitir. A venit vremea erbicidatului. La Bârda am reușit să erbicidăm cimitirul. Lucrarea a fost executată de Doamna Ivașcu Domnica. În Malovăț nu găsim om care să facă această lucrare. Avem substanțele necesare.

*

Mulțumiri. Mulțumim cordial tuturor enoriașilor și mai ales copiilor și tinerilor care au participat la slujba Învierii și la cele din Săptămâna Luminată. Au avut o comportare exemplară, nu s-au înregistrat acte de indisciplină, au păstrat liniștea și ordinea în biserică și în afara bisericii. A fost, într-adevăr, o săptămână de intensă pregătire sufletească.
Dumnezeu să vă ajute tuturor!

*

Zâmbete.
emoticon-negativ
Spicuiri din Jurnalul unui român normal: 1. Azi am lăsat un șofer să intre în trafic de pe o stradă laterală. Mi-a strigat: „Bă, boule, nu vezi că ai prioritate tu?” 2. Azi am dat un leu unui cerșetor. Mi-a zis să-mi iau lumânări de ei…! 3. Azi am lăsat o femeie înaintea mea la coadă. Cei din spate m-au înjurat: „Băăăă, e și înaintea noastră!”… 4. Azi am mers cu 50 km/h prin localitate. M-au claxonat alții de nenumărate ori și mi-au strigat: „Ai murit la volan, bă?” 5. Azi l-am sunat pe un amic să-i spun că îl iert de datoria de 1.000 de lei. Mi-a zis: „Bine, poți să-mi mai dai încă 1.000?” 6. Azi am adunat 3 (trei) hârtii de pe strada mea, de pe jos. Un vecin mi-a zis „Hai și adună și la mine, că uite ce mizerie e!” 7. Azi le-am zis gunoierilor că nu le mai dau bacșiș. Mi-am găsit tomberonul aruncat 50 de metri mai încolo! 8. Azi am claxonat un trecător neatent, să nu-l lovesc. Mi-a arătat pumnul și m-a înjurat de toți morții mei! 9. Azi am cumpărat o pâine. Am dat un leu și am cerut restul, 20 de bani. Mi i-a dat, dar mi-a schimbat pâinea cu una mai veche. 10. Azi l-am atenționat pe un domn că i-a căzut chiștocul pe trotuar. Era să mănânc bătaie!

*

la drum cu autocarul_foto_Amza JucanExcursie-pelerinaj. La o dată pe care o vom stabili ulterior (de preferat în luna iunie), dorim să organizăm o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Bârda – Malovăț – Motru – Mânăstirea Tismana – Baia de Aramă (orașul și mânăstirea) – Obârșia Cloșani – Băile Herculane – Orșova (Mânăstirea Sfânta Ana) – Mânăstirea Vodița – Turnu Severin – Malovăț – Bârda. Se poate face într-o zi. Costul va fi în jur de 30 lei/pers. Așteptăm înscrieri.

*

Licitații. Duminică, 4 iunie, ora 11, în incinta bisericii din Malovăț, va avea loc licitația fânului și fructelor din curtea bisericii din Malovăț, iar duminică, 11 iunie, ora 11, în incinta bisericii din Bârda, va avea loc licitația fânului și fructelor din curtea bisericii din Bârda.

*

Botezuri. Nunți. În ziua de 29 aprilie, am oficiat Taina Sf. Botez pentru Stănciulescu Sara-Gabriela, fiica Domnului Stănciulescu Florin-Cristian și a Doamnei Stănciulescu Simona-Dorina din Turnu Severin. Să le trăiască!
În ziua de 29 aprilie am oficiat Taina Sfintei Cununii pentru Domnul Stănciulescu Florin-Cristian și Doamna Stănciulescu Simona-Dorina din Turnu Severin.
Dumnezeu să le ajute!

*

Program. În cursul lunii iunie, avem următorul program de slujbe: 3 iun. (Malovăț – Bârda); 4 iun. (Malovăț); 5 iun. (Bârda); 10 iun. (Malovăț – Bârda); 11 iun. (Bârda); 17 iun. (Malovăț – Bârda); 18 iun. (Malovăț); 24 iun. (Bârda – Malovăț); 25 iun. (slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 29 iun. (slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12).
În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724.99.80.86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda @gmail.com

Sfintele Sărbători ale Paștelui să vă aducă sănătate, pace și bucurii!

Hristos a înviat!

Anunțuri

One Response to Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 348 (16-30 aprilie)

  1. Ana Sofroni spune:

    Prea Cucernice Părinte Alexandru, noi categoric suntem împotriva pensionării Sfinţiei Voastre! Aţi făcut atâtea şi pentru enoriaşii parohiei, dar şi pentru credincioşii din întreaga comunitate creştin-ortodoxă! Avem nevoie în continuare de activitatea ce o desfăşuraţi cu mare dragoste de Dumnezeu şi de oameni. Să Vă dea Domnul multă sănătate!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: