Prin Roma lui Ovidius

(Poetului latin Publius Ovidius Naso exilat la Pontus Euxinus)

Gabriela Gentiana Groza cu palarie de paie

de Gabriela Gențiana GROZA

Când ai plecat din Roma,
Te-au plâns, poete, aștrii
Iar îngerii din ceruri
Vărsau din ochi albaștri
Potop de-amare lacrimi
Știind ce cruntă soartă,
Spre-îndepărtatul Tomis
Al tău exil te poartă.

Ovidiu_foto_Gabriela Gentiana Groza

Pe marmura cea sobră
A vechilor palate,
Pe Viile de tine
Atât de mult umblate,
Se revărsa un vaiet
Din piepturi de fecioară,
Cerând, vai, îndurare,
Ca versul să nu moară…

Dintre femei, din aur,
Ai fost ursit să pleci
La Pontus Euxinus
Modest ca să petreci;
Pe lângă geții liberi
Să viețuiești o vreme,
Sperând, din suferință,
Acasă să te cheme.

M-au dus prin Urbe pașii
Acuma, peste ani,
Și întrebat-am Tibrul
Și parcul cu platani,
De știu de firul vieții,
De-a bardului iubire,
De jertfa împlinită,
Mult mai presus de fire…

Am întrebat și piatra
Augustului mărit:
Pedeapsa lui Ovidius
De unde-a răsărit?
Dar peste tot răspunsul
Mi-a fost șoptit în taină
Și însuși împăratul
A dat tăcerii haină…

Tărâmul ce odată
Te-a luat în găzduire
Îți poartă amintirea
În veșnică iubire.
Iar stihurile tale
Pieirii n-au fost date,
Izvod latinității
Și astăzi sunt scandate.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: