„Liliac” (Ion Georgescu-Muscel)
de Ion GEORGESCU-MUSCEL
El nu voia ca fata lui
Să iasă-n drum la promenade
Avea Crezina ochii lui
Și gura bunei sale mame.
Sta la fereastră și privea
Amurguri violete
Avea necaz în sinea sa
Pe toate cele fete.
Vedea o fată încordat
Cu brațul peste gâtul
La un băiat ce, aplecat,
Îi tot sorbea sărutul.
Ardea Crezina de-un sărut
Și-ntr-una zi de mai
Ea, din balcon, drept a sărit
În brațe la Mihai.
Ca o nebună a mușcat
Gura lui cu ură
Și a simțit din sărutat
Picuri calde-n gură.
(Din volumul Atelierul de reparat fluturi.)
Reclame
