De Rusalii

pogorarea-duhului-sfant

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Nu toţi părinţii sunt părinţi,
Nu toţi părinţii ne iubesc,
Şi e ceva fără de sfinţi
În viaţa care o trăiesc.

Şi în atât de nefiresc
Oricât am vrea să fim cuminţi,
Nu toţi părinţii ne iubesc,
Nu toţi părinţii sunt părinţi.

Rămâne Tatăl cel Ceresc
Să fie cu adevărat un tată,
Cât traiul ne mai e lumesc
În viaţa neadevărată.

Rămâne Fiul răstignit
Pentru-ale fiilor păcate,
Cel care veşnic ne-a iubit
Şi ne iubeşte din păcate.

Şi mama Lui şi-a tuturor,
Să putem crede în iertare
Şi Duhul Sfânt nemuritor,
Cel de la care-avem suflare.

Nu toţi părinţii sunt părinţi,
Aş vrea să-i am aşa doar eu,
Cu gândul lor nu te alinţi,
Trăieşte întru Dumnezeu.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: