Optsprezece al lui iulie

(Pe ţărm)

 

Constantin Mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Eu caut sufletul să mi-l ridic,
Ca răutatea să nu îl ajungă,
Mă uit la tine, ai dormit în pungă,
Pe plaja cu nisipul ca alic.

Castel din scoici n-am să îţi stric,
Ai grijă, pescăruşii de-i alungă,
Pân’ la apus şi ziua pare lungă,
Ca o scrisoare primită fără plic.

Dar eşti frumoasă, asta ţi-e iertarea,
Intrată-n apă, nu-ţi ajunge marea,
Sirena mea rămasă fără coadă,

Te mai iubesc în răsărit de soare,
Când valurile-n ţărmuri se înnoadă
Obrajii tăi recapătă culoare.

08.39
Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: