Preasfîntă limbă românească

Mariana Tibuleac-Ciobanu

de Mariana ȚÎBULAC-CIOBANU

Preasfîntă limbă românească,
Grădina crinilor de nea,
Ei nu putea-vor să greşească,
Cuvîntul sfînt a ţi-l purta!

Ce doruri ne-ai turnat în suflet
De nimeni n-are-n lume loc,
Ne arde dorul de acasă,
De vatră, grai, pămînt şi foc.

Strămoşii străbătut-au vremuri
Şi drumuri fără de popas,
Luptînd prin sabia luminii,
Cuvîntul tău i-a tot atras.

Zadarnic amăgirea lumii
Cu-al ei miraj ne îmbărbăta,
Căci paşii de ne poartă-n lume
Ne cheamă acasă – Dunărea.

Carpaţii toţi ca o comoară,
Sunt lucrul cel mai minunat,
Ce au gravat din piatră rară
Al tău cuvînt de neuitat!

Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: