Vatră dulce să le fie

Gabriela Gentiana Groza

de Gabriela Gențiana GROZA

Seninul din ochii enoriașilor, drăgălășenia copiilor însoțiți de părinți sau bunici, femei și bărbați singuri, dornici de comuniune, dorul de pace în suflet al unor familii întregi, toate acestea au alcătuit un tablou unic într-o luminoasă zi de duminică, sub oblăduirea ierarhilor la BisericaÎnălțarea Sfintei Cruci” și „Sf. Apostol Bartolomeu”.

Sfanta Liturghie_Biserica Inaltarea Sf Cruci Cluj_foto Gentiana Groza

După Dumnezeiasca Liturghie, în arealul acestui lăcaș de închinăciune a fost organizată Sărbătoarea Portului Popular Românesc, aflată la ediția a III-a. Mai întâi a fost o paradă a portului popular și apoi prezentarea unor obiceiuri și tradiții românești sub atenta îndrumare a domnului profesor Gelu Furdui.
Sarbatoarrea portului popular_Biserica Inaltarea Sf Cruci Cluj_foto Gentiana Groza_3Programul artistic a fost susținut de Grupul „Zori de zi” din Vadu Izei, după care au urmat cântăreții de muzică populară Florin Roșan, Mihai Vârva, Liviu Adrian Popa, Sabina Izvoreanu și Maria Marcu, Marius Ciprian Pop și Dumitru Fărcaș. În cadrul programului artistic au evoluat Grupul de dansuri populare din cadrul Asociației „Turda Tin” și Grupul instrumental de muzică populară condus de domnul profesor Ștefan Ioanovici. Organizatorii acestei minunate sărbători, Consiliul parohial și Comitetul de femei, au oferit în final gustări tradiționale românești. Și fiindcă mulți enoriași au participat la această sărbătoare în costum popular românesc, am îmbrăcat cu drag o ie țesută de măicuța mea, învățătoarea Anghelina, prin anul 1930 în satul natal Vadu Săpat (județul Prahova).
Sarbatoarrea portului popular_Biserica Inaltarea Sf Cruci Cluj_foto Gentiana Groza_2Am fost cuprinsă de un fior nestăpânit la gândul că ne putem bucura împreună cu semenii noștri din parohie de frumusețea portului popular, de cântecele noastre pline de înțeles și de voie bună. Dar, mai cu seamă, am încercat să empatizez cu mamele, tații, cu fiii rămași aici, părăsiți de ai lor duși pe alte meleaguri… Dorul de țarină, dorul de vatră, dorul de ia românească, de obiceiurile noastre strămoșești, numai el, dorul, poate să-l facă pe cel aflat dincolo de hotarele țării să lăcrimeze în clipele lui de restriște… Pentru toți am compus poemul:

Dorule, unde alergi?

– Spune-mi, dorule, când pleci,
Unde vremea ți-o petreci?
– Poposesc la o fecioară,
Povestesc cu ea spre seară,
Îi mângâi cosițele
Și încâlcesc ițele.

– Dorule, unde alergi
Clipele să le culegi?
– Ia, eu fug la maica ta
Care suferă, biata,
Să îi mângâi inima,
Că-i amară soarta sa.

– Zi-mi, măi dorule, fârtate,
Nu ți-e dor de libertate?
Nu auzi frunza foșnind
Și crenguța tot doinind?
N-ai zbura pe ceea lume
Călare pe-un roib în spume?

– Liber să fiu tot oi vrea,
C-așa este firea mea,
Dară codru-i răvășit,
De hoți de lemn chinuit,
Mlădițele i-s puține,
Slabe, chiar de frigul vine.

– Dorule, tot dor rămâi,
Ca în zilele dintâi.
Tu dă în lume de știre
Că românu-i cu iubire,
Pruncii nu-i lăsa să plece
Că departe doru-i rece.

Pe părinți tu să îi ții
Ici, aproape de copii,
Pe bunici lângă nepoți,
Soața bună lângă soț,
Vatră dulce să le fie
Țarină de Românie
.

Cetina din brad, la strungă,
Mugurii din plop s-ajungă
Să-ndrăgească păsări toate
În pădurile curate
Fără năpârstoci și furi,
Prădătorii de păduri.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: