Aliona Bivolaru despre lexicul limbii ucrainene de astăzi

coperta_Aliona Bivolarude Voichiţa PĂLĂCEAN-VEREŞ
http://ziarulfaclia.ro/aliona-bivolaru-despre-lexicul-limbii-ucrainene-de-astazi/

De curând, la Editura Universităţii din Bucureşti a apărut o valoroasă lucrare de lingvistică, „Tendinţe în lexicul limbii ucrainene actuale”, semnată de tânăra cercetătoare Aliona Bivolaru, lector universitar la aceeaşi prestigioasă instituţie din Capitală. Având la bază teza de doctorat a autoarei, cartea se deschide cu cuvintele de gratitudine ale doamnei Bivolaru adresate celor ce au dat impulsul realizării cercetării, profesorii universitari bucureşteni Ioan Reubşapcă şi Mihai Mitu, conducătorul tezei, şi clujeanului prof. univ.dr. Onufrie Vinţeler, „mentorul şi cel mai aprig susţinător al meu”, care, de altfel, semnează şi Cuvântul înainte.

Necesitând „cunoştinţe profunde de lexicologie şi lexicografie, de etimologie, de cultură şi nu în ultimul rând de istoria poporului ucrainean, de relaţiile sale cu alte limbi, culturi, popoare” (O. Vinţeler), lucrarea se articulează din cinci capitole – I. Contactele lingvistice (cu subcapitolele: Precizări terminologice asupra contactelor între limbi, Straturile limbii, Biligvismul, Interferenţele – rezultat al bilingvismului), II. Idiosincrazia dilematică a moştenirii sovietice şi tendinţele de „reucrainizare” a limbii ucrainene actuale (conţine subcapitolele: Scurt istoric al situaţiei limbii ucrainene, Fenomene de interferenţă ruso-ucraineană în limba vorbită, Fenomene de interferenţă ruso-ucraineană în limba scrisă), III. Modernizarea limbii ucrainene actuale (Conceputul de globalizare lingvistică, Scurt istoric al împrumuturilor din limba engleză în limba ucraineană, Rolul împrumuturilor, Tematica lexico-semantică a împrumuturilor etc.), IV. Adaptarea împrumuturilor (cu: Adaptarea grafică a împrumuturilor din engleză în limba ucraineană, Derivarea împrumuturilor, Fenomene lexicale şi semantice ş.a.), V. Tendinţa de intelectualizare a limbii ucrainene actuale (cu unicul subcapitol Evoluţia frazeologiei literare ca tendinţă a intelectualizării limbii) –, prefaţate de o Introducere a autoarei şi postfaţate de Concluzii şi o bogată bibliografie (conţinând şi necesara webografie).

După obţinerea independenţei, la 24 august 1991, Ucraina, ca multe alte ţări europene, a cunoscut prefaceri în plan social, economic, cultural ş.a. Din punct de vedere lexical, două au fost tendinţele identificate de autoare: renunţarea la moştenirea sovietică, adică la „ucrainizarea limbii ucrainene actuale” şi modernizarea limbii, sau tendinţa sa de integrare în societatea globalizată, prin apariţia în limbaj a numeroşi termeni englezeşti sau provenind din alte limbi est-europene. Recurgând la metoda analizei comparative şi la metoda descriptivă, dar şi la metoda analizei contextuale, Aliona Bivolaru, în urma unei cercetări susţinute de aproape un deceniu, reuşeşte să evidenţieze transformările suferite de limba ucraineană de astăzi, adică pune în valoare „continua ei facere”, cum se exprima Eugen Coşeriu, citat de autoare.

Bilingvismul (până la dobândirea independenţei, unul „de tip decretat, fondat de autoritatea de stat, începând cu sec. al XVI-lea”) – expresie a tendinţei istorice spre globalizare – este un fenomen larg răspândit în Europa şi nu numai. În cazul Ucrainei, interacţiunea limbii naţionale cu rusa este o sursă de îmbogăţire a ambelor limbi, dar, atrage atenţia Aliona Bivolaru, „reprezintă şi o ameninţare pentru integritatea sistemului lingvistic” şi a dus la „segmentarea societăţii ucrainene”. Dar „generaţiile tinere vor omogeniza împărţirea lingvistică şi vor crea noi modele, îmbinând bilingivismul ruso-ucrainean cu multilingvismul caracteristic erei de globalizare”.

Într-o lume în continuă mişcare, cu generaţii active atrase succesiv de mirajul Vestului şi mai ales de spaţiul virtual, unde limba engleză a devenit universală, lexicul cunoaşte modificări importante, petrecute peste noapte parcă. Studii precum „Tendinţe în lexicul limbii ucrainene actuale” al Alionei Bivolaru atrag atenţia asupra amprentei naţionale a lexicului şi indică modalităţile prin care aceasta poate fi păstrată chiar în condiţiile globalizării. Fără îndoială, studiul, aplicat asupra limbii ucrainene, este de folos nu numai slaviştilor, filologilor în general, ci tuturor acelora care iubesc limba în care s-au născut şi în care creează, fiindcă istoria actuală, mai mult sau mai puţin accentuat, aduce schimbări pretutindeni la nivelul limbii vorbite şi scrise.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: