Dragă prietenă Maria Mariș Dărăban,

pr. Gheorghe Pop și Maria Mariș Dărăban

de pr. Gheorghe POP

am să vin ca altădată, de ziua ta onomastică în Apa, pe terasă, la casa și în grădina ta cu flori, unde ai ctitorit „Biserica Sufletului Tău” (atelierul de pictură, atât de drag ție).

Numai că de această dată, ziua de Sfânta Mărie Mare (Mutarea la cer a Maicii Domnului), din acest an, tu ne vei privi din nemărginirea albastră, unde împreună cu Heruvimii și Serafimii o veți slăvi pe Împărăteasa Cerului.

La masa de sărbătoare, în dreptul scaunului tău liber, va sta o vază cu flori și o făclie aprinsă, simbol al sufletului tău însetat de lumină, de frumos și iubire.

Totdeauna ai știut să aduni în jurul tău oameni dragi și frumoși, colegi de breaslă, scriitori, poeți, cântăreți, artiști, regizori, jurnaliști… spirite elevate, în sufletul cărora privind ai văzut lumina interioară, pe care apoi ai transpus-o și imortalizat-o în portrete memorabile, unice.

Ai îndrăgit și iubit sufletul și chipul Omului curat, adevărat și onest, pe cei care s-au asemănat cu sufletul tău. Ai iubit florile, natura, viețuitoarele, de la cele mai umile și inofensive, până la marile personalități, creatori și ambasadori ai valorilor autentice, spirituale, de necontestat ale omenirii.

Cu penelul tău ai adus mai aproape de noi nemărginirea albastră a cerului, care ne veghează și cu care tindem să ne identificăm.

Ai străbătut în lung și-n lat această planetă, în dialog cu infinitul azuriu, ducând peste tot mesajul miracolului întru care viețuim.

Până în străfundul ființei tale ai fost pătrunsă de arzătoarea dorință de a pune în lumină și valoare virtuțile cardinale, care dau sens acestei vieți: Adevărul, Binele și Frumosul din Universul în care trăim, înveșnicindu-le cu măiestrie, în peisajele tale.

Lași în urma ta nu numai o amintire frumoasă ca Om, ci și o operă nemuritoare, pe care ți-ai pus amprenta sufletului semnând-o genial de simplu cu numele Maria, nume care înseamnă Doamnă preafrumoasă, Regină, după numele Maicii Sfinte, Împărăteasa Îngerilor.

În volumul de versuri „Neodihna Gândului”, a treia carte la care mi-ai făcut coperta, în poezia „Peisajul Luminii”, dedicată ție, te-am numit „a culorilor suavă regină”, având parcă o premoniție că vei fi în cohorta spiritelor aureolate ce vor trece peste podul Einstein-Rosen (Thorul), să exploreze pe marginile Multiversului în căutarea Peisajului mirific cu izvoare și munți de lumină, imagini pe care să le imortalizezi în rama Timpului.

Îți sântem profund recunoscători pentru tot ce ne-ai dăruit, în inestimabila ta creație plastică izvorâtă din iubire, nimbată de bunătatea și frumusețea sufletului tău.

Noi, prietenii tăi, cât vom mai rămâne în urma ta te vom păstra în sanctuarul inimilor noastre și ne vom ruga Izvorului Vieții să te învrednicească să pictezi acolo unde ești, în Lumina Gândului frumos, puritatea sufletului și flacăra Iubirii, care veșnic arzând nu se mistuiește, asemenea Rugului Aprins.

Cu prietenie și sfântă iubire,

preot Gheorghe Pop
de Praznicul Adormirii Maicii Domnului, la Apa, 15 august 2017