Ce să mai fac

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Ce să mai fac, nu mă mai odihnesc,
E-atât de simplu, simt că te iubesc
Şi dacă spun împac o lume,
Aş tot face durerile doar glume.

Mă-ntorc pe faţă şi pe dos,
O, cât aş vrea să fiu frumos,
E liniştea din pacea ne-nţeleasă,
Cât eşti frumoasă, cât eşti de aleasă!

Eu nu mai pot să merg şi către tine,
Ascunsă este lumea peste tot,
Ascunsă eşti în zările străine,
Din viaţă eu mai am cât vrei să pot.