de Gențiana GROZA
Dacă cineva m-ar întreba ce anotimp îmi palce mai mult, m-ar pune într-o mare dilemă. Sunt impresionată de schimbările care se petrec sub ochii noștri în cele patru anotimpuri la noi, de forfota gâzelor în funcție de arealul în care trăiesc, de forța cu care se împlântă sămânța în solul reavăn. Dar fulgii de nea căutându-și locșor de odihnă eternă, dar mugurii pomilor? Și roadele lor atât de felurite!… Dar picurii norilor care se desprind din înalt și împrospătează văzduhul îmbibând solul la vremea potrivită? Vara cu răsfățul ei la munte sau la țărmul mângâiat de spuma mării, în care se zbenguie vietățile sale, iată alte imagini care mă subjugă total! Am reluat cu drag boboci la Poesis, elevii clasei 5G2 ai dăscăliței de limba română Gianina Zegreanu. Colaborez cu dânsa la cenaclul din școală și mai cu seamă la cenaclul de la Biblioteca Județeană. (Mâine, 24 octombrie 2017, se împlinesc 15 ani de când am înființat Cenaclul „Traian Brad” cu elevi de la școli clujene.) E prima ședință cu boboci la Poesis, într-o zi de început de săptămână. E un moment delicat, doresc să aflu ce îi mână pe elevii aceștia simpatici să compună haiku. Îmi arată că vor să afle cât mai multe despre structura minipoemului nipon. Atmosfera e plăcută, simt că terenul pe care voi însămânța haiku e fertil. Iată câteva dintre poemele lor, compuse în clasa de pe peretele căreia ne zâmbesc fluturi și flori: