Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVII (2017), nr. 362 (15-30 noiembrie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei!

1 Decembrie – coroana unui ideal.
Ziua de 1 Decembrie 1918 o socotim ziua realizării României Mari, Ziua Națională a României. Este adevărat, dar nu e de ajuns. Ziua Romania Mare_ 1918aceasta a fost ștampila care s-a pus pe un document scris de-a lungul a două mii de ani de poporul român. Este coroana unui ideal pentru care s-au jertfit mii de strămoși de-a lungul veacurilor. Ea s-a zămislit pe-ncetul din conștiința noastră de neam cu aceleași origini, cu aceeași limbă, cu aceeași religie, cu aceleași doine, cu aceleași veșminte de sărbătoare, cu aceleași hore, cu aceleași aspirații, cu aceleași datini, cu aceleași lacrimi, cu același sânge.
În ciuda faptului că puteri colosale din jurul nostru ne-au împărțit în țări și țărișoare, granițele politice au fost artificiale. Ele nu au putut niciodată să împartă cu adevărat poporul român. Întotdeauna am știut că peste Carpați sunt români, peste Prut sunt români. În cumpăna nopții, misionari ai nației au trecut munții pe cărări de taină, sfidând grănicerii și pericolele, și au dus în Transilvania sacii cu cărți în limba română, pentru ca să aibă și frații de acolo carte de slujbă pe limba lor. Când un stat românesc a fost implicat într-un război în care trebuia să-și apere hotarele și libertatea, frații din celelalte state românești au trecut granițele și și-au oferit brațele, mințile și viețile pentru îndepărtarea primejdiilor. Cei de acasă au rechiziționat bani, cereale, fân, haine și tot ce a mai fost nevoie, ca să trimită pe front celor implicați în luptă. Fiecare război al unui principat român a mobilizat conștiințele tuturor românilor.
Anul 1918 a fost un an crucial, astral din istoria noastră. Atunci Și-a întors Dumnezeu fața spre români și le-a zâmbit. Prea multe jertfe dăduseră pe câmpul de luptă, prea mult sânge românesc cursese, prea multe lacrimi spălaseră obrajii în fața icoanelor și altarelor. Nimeni nu i-a obligat pe bucovineni, pe basarabeni, pe transilvăneni, pe bănățeni, pe maramureșeni să voteze toți ca unul Unirea cu Țara. Atunci a fost momentul prielnic și ei au avut înțelepciunea de a nu-l rata. Prea multă apă cursese pe Dunăre, pe Tisa și pe Nistru în așteptarea acestui moment. De multe ori s-a zis că românii n-au avut parte de conducători înțelepți, dar realitatea dezminte o asemenea afirmație. Au avut conducătorii potriviți în momentele cruciale, care au știut să mânuiască fie sabia, fie diplomația, fie înțelepciunea politică, și astfel am putut să ne strecurăm printre coloși două milenii și să supraviețuim în istorie ca popor și ca stat. România Mare s-a realizat prin unirea Româniilor Mici. La această unire au lucrat toți ostenitorii de limbă, conștiință și cultură românească, începând cu smeriții preoți, care învățau copiii din parohia lor să citească, să scrie, să socotească în tinda bisericii, continuând cu știuții și neștiuții învățători și dascăli de la catedră, cu cei care au scris, au copiat ori au tipărit cărți, cu cei care au făcut ceva, cât de puțin, pentru a-și conștientiza semenii privind originea, continuitatea și unitatea lor ca neam. Tocmai din cauza aceasta, cei ce s-au opintit să ne maghiarizeze, să ne rusifice, să ne sârbizeze timp de sute de ani s-au recunoscut a fi neputincioși, și politica lor mârșavă. Poate la 1918 puteri interesate au vehiculat ideea că „Româniile mici” dacă s-ar alipi marilor puteri ar avea un viitor fericit, iar populația un trai mai bun. Asemenea sirene nu au reușit să-i amăgească pe români. Ei au preferat să revină în același vad cu frații lor, chiar dacă aceștia erau mai săraci, mai înapoiați economic, cultural etc. Tocmai de aceea s-au ridicat toți ca unu și au afirmat, fără putință de tăgadă, că ei sunt români și numai în România le este locul. Atunci, în acel sfânt 1918, s-au ridicat românii la Chișinău, la Cernăuți și la Alba Iulia și au votat în unanimitate Unirea cu Țara. Hotărârea lor a fost atât de fermă, încât marile puteri nu au avut decât să recunoască realitatea, respectiv Unirea și România Mare.
Anul 1918 a adus atâta entuziasm în rândurile românilor, cum rar îi este dat unui popor să trăiască. Rezultatele s-au văzut curând. Perioada 1918-1940 a fost cea mai frumoasă perioadă din istoria noastră. Pe fondul unei grave crize economice naționale și internaționale, poporul român a dat lumii cele mai strălucite valori și personalități din domeniul științei, culturii, artei. Din păcate, majoritatea acestora au sfârșit mai târziu în gropile comune de pe lângă închisorile de la Jilava, Pitești, Gherla, Sighetu Marmației, Aiud, Periprava etc.! La 1918 ne-am dovedit și noi, românii, suficient de maturi, asemenea italienilor, germanilor, polonezilor, sârbilor, cehilor, slovacilor, letonilor, lituanienilor și altora, care au înțeles că e momentul prielnic să-și ia soarta în mâini și să-și proclame drepturile, în spiritul veacului al XX-lea. Unirea de la 1918 nu a fost impusă de puteri străine, ci doar recunoscută de acestea; nu a fost rezultatul propagandei și lucrării unei elite de intelectuali, ci a fost lucrarea întregului popor român; Unirea a fost pecetea unei lupte de veacuri, a unei aspirații sfinte „de a fi frații împreună”, după cum grăiesc cărțile și cântările bisericești.
Unirea de la 1918 a fost cadoul pe care generația de români de acum o sută de ani l-a făcut generațiilor următoare, ni l-a făcut nouă, celor de azi, copiilor noștri, nepoților și strănepoților. Acest cadou sfânt trebuie păstrat, indiferent cât de mare ar fi prețul și sacrificiile.

*

Epicleza_pictura Arsenie Boca_Biserica Draganescu

Sfaturi părintești. Părintele Arsenie Boca ne-a lăsat o rugăciune cu titlul Iartă-mă, Doamne, deosebit de profundă și de actuală pentru fiecare dintre noi. Iat-o:

Iartă-mă, Doamne:
– pentru tot ce puteam să văd şi nu am văzut!
– pentru tot ce puteam să aud şi nu am auzit!
– pentru tot ce puteam să simt şi nu am simţit!
– pentru tot ce aş fi putut să înţeleg şi nu am înţeles!
– pentru tot ce puteam să conştientizez şi nu am conştientizat!
– pentru iertarea pe care aş fi putut să o dau şi nu am dat-o!
– pentru bucuria pe care aş fi putut să o trăiesc şi nu am trăit-o!
– pentru viaţa pe care aş fi putut să o ocrotesc şi nu am ocrotit-o!
– pentru visele pe care mi le-aş fi putut împlini şi nu le-am împlinit!
– pentru necunoscutul în care aş fi putut să păşesc şi, din teamă, nu am îndrăznit să păşesc!
– pentru iubirea pe care aş fi putut să o exprim şi nu am exprimat-o!
– pentru tot ce puteam să creez bun şi frumos şi nu am creat pentru gloria Ta, Doamne, şi a Împărăţiei Tale Divine!
– pentru tot ce ştiu şi nu ştiu că am greşit!
Pe Tine, Doamne, care eşti Mila şi Iubirea infinită, Te rog, iartă-mă şi mă îmbracă cu nesfârşita Ta Iubire şi Lumină! Îţi mulţumesc, Doamne:
– pentru toată frumuseţea pe care am văzut-o izvorând din Tine!
– pentru muzica tăcută a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvăluit-o auzului!
– pentru tot ce am simţit bun şi minunat în viaţa mea!
– pentru tot ce prin harul Tău am înţeles!
– pentru lumina pe care am sorbit-o în adâncul meu!
– pentru iertarea pe care dăruind-o, am dobândit pace!
– pentru bucuria fiecărei clipe trăite în Tine, Doamne!
– pentru toate darurile spirituale care mi-au îmbogăţit fiinţa!
– pentru viaţa mea, care e a Ta, o mică parte a simfoniei existenţei!
– pentru visele care au prins formă prin armonia iubirii Tale pentru mine!
– pentru necunoscutul în care am păşit plin de curaj, regăsindu-Te!
– pentru iubirea copleşitoare cu care mă dezmierzi clipă de clipă!
– pentru tot ce am creat prin Tine bun şi frumos, aducând cu umilinţă laudă Împărăţiei Tale!
Dumnezeule Mare, Bun şi Sfânt, Tatăl nostru, te rog, vino în casa mea şi ia-mi toate grijile şi vindecă toate bolile mele şi ale familiei mele! În Numele lui Iisus, Amin!

*

Neamul Românesc nu piere. O poezie cu acest titlu circulă pe internet. Fiecare vers vibrează de patriotism și dragoste de Țară și de Neamul Românesc. Păcat că autorul a uitat să se iscălească! Iat-o:

Neamul Românesc nu piere;
Dacii încă mai trăiesc!
Scoateţi steagul la vedere
Şi-n Ţinutul Secuiesc!
Nu permitem celor care
Se pretind aici stăpâni
Să ne calce în picioare
Demnitatea de români!
Nori de ploaie se adună
Dinspre Cluj spre Odorhei.
Unii vor să ne impună
Să jucăm cum cântă ei.
Minţile au luat-o razna;
Umblă zvonul deşănţat
Că-n Harghita şi Covasna
Vor să facă „stat” în Stat!
S-a udat de lacrimi pragul;
În Cristuru e prăpăd!
Imnul românesc şi steagul
Nu se-aud şi nu se văd!
Crişul, Mureşul, Târnava
Poartă jalea în aval.
Nesfârşită e gâlceava;
Nu e linişte-n Ardeal.
Munţii stau să răbufnească;
Fierbe galbenul podiş!
Vatra sfântă strămoşească
E tăiată-n curmeziş.
Se anunţă o furtună
Cu efect devastator:
Impostorii vor să pună
Pe cultură sigla lor.
Atmosfera prevesteşte
Un pericol iminent!
Tot ce sună româneşte
Capătă un alt accent.
Graiul nostru plâns pe vetre,
Legănat de cărărui,
E lovit mereu cu pietre
Ca un pom al nimănui…
Nu lăsaţi ca vorbitorii
Altor limbi pe-acest pământ,
Să ne umble prin istorii
Şi să muşte din cuvânt!
Neamul Românesc nu piere;
Dacii încă mai trăiesc!
Scoateţi steagul la vedere
Şi-n Ţinutul Secuiesc!
De pe stâncile străbune
Decebal ne dă curaj!
Faceţi imnul să răsune
Peste Mureş, pân-la Blaj!
Nu permitem celor care
Se pretind aici stăpâni
Să ne calce în picioare
Demnitatea de români!

*

File de jurnal – 13 febr. 1982 (II).
Domnul Virgil Tătaru a mai povestit despre o întâmplare hazlie din viața lui C. S. Nicolăescu-Plopșor, întâmplare aflată de la Paleologu, Constantin S. Nicolaescu-Plopsorpe care-l cunoscuse personal. Plopșor era candidat la alegeri pentru Caracal. De cinci ani fusese mereu ales. Avea toată siguranța că va câștiga și a șasea oară. Cu acel prilej, a luat cuvântul în fața alegătorilor și, prezentându-le o bucată de seceră descoperită undeva, în pământul Olteniei, a început să pledeze: „Domnilor, copii, pe acest pământ, unde au trăit moșii și strămoșii voștri, am găsit acest inestimabil obiect, care s-a transmis de 2.500 de ani ca un mesaj… etc., etc.” După ce a terminat Plopșor, a luat cuvântul un adversar al său, un împelițat cu câteva clase primare, dar foarte versat și uns cu toate alifiile. Acesta, de unde aflase, de unde nu aflase, cu o zi înainte pusese un fierar de-i făcuse un fier asemănător cu al lui Plopșor. Fierul fiind vechi, arăta ca unul găsit în pământ. Luând cuvântul, stil Cațavencu, acesta a început: „Fraților, am avut plăcerea să ascultăm pe marele, neprețuitul, inegalabilul profesor și om de știință C. S. Nicolăescu-Plopșor. Fiecare dintre dumneavoastră s-a cutremurat ascultându-i relatarea în legătură cu „descoperirea științifică” a domniei-sale. Numai că acest escroc ordinar a uitat un singur lucru: a uitat că nu toți suntem naivi, că nu toți suntem proști și că nu poate să ne prostească atât de ușor. Iată, fraților, un alt fier ca al escrocului de adineauri. Seamănă cu al lui?” un mănunchi de glasuri a răspuns afirmativ. „Ei bine, fraților – și-a continuat impostorul cuvântarea –, eu aș putea spune că al meu e vechi de trei mii de ani și poate mulți m-ați crede. Eu, însă, sunt cinstit, fraților, și vă spun adevărul-adevărat, nu ca escrocul de adineauri. Ei bine, fraților, aflați că fierul acesta este făcut aseară de fierarul nostru din oraș, de Ion. Așa e, Ioane?”„Da…!” răspunse Ion, care aștepta la colțul scenei. „Ia, spune tu, Ioane, cât ți-am dat eu să faci fierul acesta?” „Două mii de lei, boierule!” „Vedeți, fraților, de ce matrapazlâcuri este în stare șarlatanul acesta, care de atâția ani v-a sucit mereu mințile și v-a înșelat așteptările!” Alegătorii, convinșipe deplin de „adevăr”, l-au luat pe C. S. Nicolăescu-Plopșor la huiduieli și abia a scăpat domnia-sa cu barba întreagă.

*

Contribuția de cult. La data de 30 noiembrie, când încheiem anul financiar, contribuția de cult pe 2017 se prezintă astfel: în Malovăț au achitat 94, 24%; în Bârda au achitat 96, 10%; la nivel de parohie au achitat 94, 81%. Este un procentaj excepțional. Vă mulțumesc cordial tuturor. În numărul viitor al „Scrisorii pastorale”, vom prezenta mai multe detalii cu privire la contribuția de cult, inclusiv clasamentul fruntașilor. Începând cu 1 Decembrie, putem încasa contribuții de cult pe 2018. Respectăm, în continuare, principiul: fiecare dacă vrea și cât vrea, preotul le stă la dispoziție tuturor, indiferent dacă au achitat sau nu ceva pentru contribuția de cult.

*

Ajutoare și donații:

În perioada 1 dec. 2016-30 nov. 2017, am primit o serie de ajutoare și donații de la diferiți credincioși din afara parohiei. Unii sunt fii ai parohiei, pe care viața i-a dus departe, în țară sau în străinătate; alții nu au fost niciodată în parohia noastră. Prin publicațiile noastre ne-am făcut cunoscuți și astfel prietenii s-au înmulțit de la un an la altul. Menționăm:
A. Fii ai satului Malovăț din afara parohiei: I. Gogoașe Marian (Turnu Severin): 1.000 de lei; II. Boncioc Mircea (Italia): 320 de lei; III. Ionașcu Marian (Londra – Anglia), Pera Nicolae (Constanța), Popescu Aneta (București): câte 300 de lei; IV. Căprioru Florin (Italia): 220 de lei; V. Florea Mihai (București), prof. univ. Ionașcu Georgeta (București), Nistor Gheorghe (Turnu Severin), avoc. Ploștinaru Ramona (Caransebeș), Popescu Constantin (București): câte 200 de lei; VI. Iordache Sevastița (Turnu Severin): 140 de lei; VII. Butoi Denisa (Londra-Anglia), Zorilă Sandu (Turnu Severin): câte 130 de lei; VIII. Ciobanu Ionuț-Elvis (Timișoara), Franț Titu (Turnu Severin), Michescu Elena (București), Minune Leanca (Timișoara), Păulețu Iancu (Balotești – MH), Pera Alexandru (Turnu Severin), Pera Valeriu (Turnu Severin), Pleșan Luminița (Turnu Severin), Popescu Constantin-Iulian (Italia), Săvescu Aurelia (Turnu Severin), Albulescu Maria (Turnu Severin), Baltac Cosmina (Timișoara), Crăciunescu Costel (Italia), Filip Georgeta (București), Hurduc Constantin (Turnu Severin), Mârza Simona (București), Michescu Cernica (Turnu Severin), Pera Maria (Turnu Severin), Surugiu Nicu (Italia), ing. Teșilă Doina (Turnu Severin), Turiță Laurențiu (Turnu Severin), Vlădioniu Mariana (Turnu Severin): câte 100 de lei; IX. Sandu Aurica (Turnu Severin): 75 de lei; X. Bogdan Gheorghe-Gabriel (Germania): 70 de lei; XI. prof. Pera Aurel (Turnu Severin): 60 de lei; XII. Bobăiceanu Florentina (Turnu Severin), Borcilă Ștefan (Turnu Severin), Crumpei Ion (Turnu Severin), Dinu Valeria (Turnu Severin), Paicu (familia) (Turnu Severin), Popescu Mirela (Turnu Severin), Vasilescu Marian-Daniel (Italia): câte 50 de lei.
B. Fii ai satului Bârda din afara parohiei: I. Sfetcu Eugen (Franța): 974 de lei; II. Tănase Aurel (Germania): 600 de lei; III. Fleck Maria (Germania): 430 de lei; IV. Trocan Maria (Lugoj): 400 de lei; V. prof. Sfetcu Virgil (București): 250 de lei; VI. Ile Teodor (Sânnicolaul Mic – AR), Rochian Tudor (Turnu Severin), dr. Rusu Maria (Turnu Severin), ing. Zăuleț Aurica (Turnu Severin): câte 200 de lei; VII. ing. Bălu Constantin (Turnu Severin), Mema Dumitru (Balș – OT), Rădulescu Gica (Turnu Severin), ing. Trocan Gheorghe (București), Trocan Pantelie (Turnu Severin): câte 150 de lei; VIII. Dragomir Ion (Turnu Severin), Rolea Ionuț-Nicușor (Timișoara): câte 110 lei; IX. Cioloca Polina (Timișoara), Dragomir Iulia (Timișoara), Dragomir Mihai (Baia de Aramă), prof. Iacov Raluca (Turnu Severin), Iorgovan Anton (Turnu Severin), Luca Gheorghe (Turnu Severin), Luca Vasile (Turnu Severin), Motreanu Constantin (Timișoara), Mucioniu Ilie (Turnu Severin), Olteanu Paul (București), Popescu Ion (Turnu Severin), Stănciulescu Cristian (Germania): câte 100 de lei; X. Popa Teodor (Turnu Severin): 70 de lei; XI. Rolea Gh. Aurel (Schela – MH): 55 de lei; XII. Boroancă Petrișor (Turnu Severin), Botea Constantin (Șimian – MH), Burtea Elena (Turnu Severin), Buțan Andrei (Turnu Severin), Duțoniu Ion (Turnu Severin), Gaiță Rodica (Turnu Severin), Mema Ileana (Turnu Severin), Mema Mariana (Turnu Severin), Rolea Florin-Claudiu (Timișoara), Rolea Gheorghe (Craiova), Rolea Ileana (Turnu Severin), Rolea Ion (Turnu Severin), Rolea Titu (Schela-MH), Sain Petre (Topleț – CS), Stănciulescu Gheorghe (Turnu Severin), Zaharescu Margareta (Izvorul Bârzii – MH), Zaharescu Mihăiță (Turnu Severin): câte 50 de lei;
C. Credincioși din afara parohiei, străini de parohie: I. ing. Ionescu Gabriel-Cristian (București): 5.000 de lei; II. Ovidiu Mitran –De Keyser (Belgia): 2.465 de lei; III. dr. Ionescu Mihaela-Aritina (Curtea de Argeș – AG): 2.250 de lei; IV. Toncea Ioan-Cătălin (București): 2.000 de lei; V. Bordeiașu Rodica-Ecaterina (București): 1.200 de lei; VI. ing. Caragioiu Melania (Canada): 739 lei; VII. Freund Petruța (Germania): 590 de lei; VIII. dr. Petruțiu Monica (Orăștie – HD): câte560 de lei; IX. Grădinaru Constantin (Olanda): 538 de lei; X. Enache Maria (București), Ivanovici Florica (București), Mătuș Natalia (Timișoara): câte 500 de lei; XI. FlueraruElena-Romelia (Brăila): 460 de lei; XII. Leonte Elena (Italia): 442 de lei; XIII. pr. Hogea Cătălin-Sebastian (Spania): 430 de lei; XIV. prof. univ. Dan Romano (București):300 de lei; XV. Deatcu Viorica (Turnu Severin): 288 lei; XVI. prof. dr. Mihail Zamfira (București): 260 de lei; XVII. Crăciunescu Valeria (Câmpulung Moldovenesc – SV), Mehedințu Elena (Brașov), Soare Bogdan (București): câte 250 de lei; XVIII. Roman Carmen (Turnu Severin): 230 de lei; XIX. prof. univ. Sofroni Ana (Italia): 220 de lei; XX. Pârvuceanu Eugenia (Gârla Mare – MH): 210 lei; XXI. ing. Cudalbu Octavian (Baia Mare – MM), pr. Lăpuște Nicolae (Canada), avoc. Olteanu Marina (Caransebeș), prof. univ. Popa Mircea-Ioan (București): câte 200 de lei; XXII. Sprijan Ramona (Cluj-Napoca): 180 de lei; XXIII. Antonescu Mădălina (București), Crăciun Adriana-Doinița (Mangalia – CT), Ionescu Floarea (Câmpina – PH), PapavăSevastian (Malarișca – MH), Voin Steluța (Șopotul Vechi – CS): câte 150 de lei; XXIV. Paraschiv Anica (Fulga de Sus – PH): 143 de lei; XXV. Ivanovici Elena (Turnu Severin): 135 de lei; XXVI. Funk Mihaela (Germania): 130 de lei; XXVII. Iordache Elena (Turnu Severin): 125 de lei; XXVIII. pr. Sas Dorin (Spania): 123 de lei; XXIX. Barbu Constantin (Brăila), Arhim. Pârvulescu Ioachim (Lainici – GJ): 120 de lei; XXX. Ichim Laurențiu (Moinești – BC): 110 lei; XXXI. Beșca Ștefan-Marian (Șimian – MH), Bobocel Filofteia (Turnu Severin), Bolboșescu Gheorghe (Turnu Severin), Boștenaru Valentin (Turnu Severin), Buța Cristian (Turnu Severin), Cârneci Mariana (Turnu Severin), Ceaușu Ion (Râmnicu Vâlcea), Costache Fevronia (Odăile – PH), dr. Dumitru Cristina (București), Golea Nicoleta (Turnu Severin), Ion… [?] (Turnu Severin), Jianu Cosmin-Mihai (Turnu Severin), Mihai Eugen (Săsenii Noi – BZ), Mocănașu Oprea (Turnu Severin), Nicolae Victoria (Turnu Severin), Toma Ionică (Cetate – DJ), col. Turculeanu Marin (Lugoj – TM), Verdeș Gheorghe (New York – SUA), pr. Vermeșan Mirel (Timișoara), Vlăduț Florin (Turnu Severin), pr. Zoican Stelică (Turnu Severin): câte 100 de lei; XXXI. Săndescu Floarea (Turnu Severin): 95 de lei; XXXII. Barbu Ioana (Buftea – IF), Cârligeanu Maria (Răușeni – BT), Leonte Daniela (Buzău), ing. Spătariu Miron-Filip (Reșița): câte 80 de lei; XXXIII. Ivanovici Floarea (Turnu Severin): 75 de lei; XXXIV. Bancă Dumitra (Turnu Severin), Filip Cornelia (Turnu Severin), Manolache Steluța (București): câte 70 de lei; XXXV. Dragomiroiu Daniela (Turnu Severin): câte 60 de lei; XXXVI. Balica Ana (Turnu Severin), Buligă (Turnu Severin), Caragiu Veronica (Turnu Severin), prof. univ. Călin Ana (Galați), Chipară Liliana (Sibiu), Ciornei Tatiana (Suceava), Ghiță Dan (Puținei – MH), Grădinaru Constantin (Piatra Neamț), Ifrim Clelia (București), Mihailov Radu (Constanța), Palcu Victor (Turnu Severin), Patroșanu Victor (Oravița Mare – MH), Popa Mihai (Râmnicu Vâlcea), Suciu Aurelia (Cluj-Napoca), Șerban Carmen (Turnu Severin): câte 50 de lei și alții cu donații mai mici.
Tuturor le mulțumim cordial. Îi asigurăm că ne vom strădui să folosim donațiile dumnealor în mod cât mai judicios pentru întreținerea Sfintelor lăcașuri, pentru susținerea activităților pastoral-misionare, culturale și economice ale parohiei noastre. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să le răsplătească jertfa, așa cum știe El mai bine!
De la 1 Decembrie, vom începe să trimitem celor de mai sus, ca o mulțumire simbolică, o carte drept cadou de Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului 2017.

*

paine_foto_Amza

În luna noiembrie, am donat pâine credincioșilor participanți la slujbă și unor bolnavi din sat, astfel: 5 nov. (Malovăț): 249 de pâini; 8 nov. (Malovăț): 185 de pâini; 12 nov. (Bârda): 155 de pâini; 19 nov. (Malovăț): 243 de pâini; 21 nov. (Bârda): 67 de pâini; 26 nov. (Bârda): 200 de pâini; 30 nov. (Malovăț): de 90 pâini. Așadar, în cursul lunii noiembrie au fost donate 1.189 pâini. Copiilor li s-a donat și ciocolată.
Totodată, s-au vândut enoriașilor noștri, la prețul de achiziție de 0, 60 de lei/buc., pâine, astfel: 5 nov. (Malovăț): 451 de pâini; 8 nov. (Malovăț): 315 pâini; 12 nov. (Bârda): 745 de pâini; 19 nov. (Malovăț): 357 de pâini; 21 nov. (Bârda): 233 pâinide; 26 nov. (Bârda): 700 de pâini; 30 nov. (Malovăț): 310 pâini. Așadar, în luna noiembrie au fost vândute la prețul de 0, 60 de lei/buc. 3.111 pâini.

*

Plăți.
Alexandru Stanciulescu-Barda_Dictionarul proverbelor religioase romanestiÎn această perioadă, am efectuat câteva plăți mai mari, astfel: 6.700 de lei cartea Dicționarul proverbelor religioase românești, vol. I, pe care urmează să v-o donăm; 2.580 de lei pentru cele 4.300 de pâini donate și vândute în luna noiembrie; 1.753 de lei materialele necesare pentru acoperișul magaziei de la Malovăț; 1.500 de lei cartea Folclor din Mehedinți; 950 de lei cheresteaua pentru magazia de la biserica din Malovăț; 842 de lei impozit; 471 de lei poștei pentru colete; 400 de lei timbre poștale; 200 de lei ciocolata pentru copii; 120 de lei becuri pentru noile policandre; 100 de lei transportul prin curier a cărților de la Craiova; 50 de lei internetul; 50 de lei curentul și altele, mai mici.

*

Publicații.
logo_revista OmniscopÎn această perioadă, preotul Dvs.a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: „Scrisoare pastorală” – 361 în „Observatorul”, Toronto (Canada), 26 nov., ediție și on-line (http://www.observatorul.com); în „Armonii culturale”, Adjud, 2017, 28 nov., ediție on-line (http://armoniiculturale.ro); Asemănarea cu Dumnezeu, în „Omniscop”, Craiova, 2017, 27 nov., ediție on-line (http://www.omniscop.ro); în „Națiunea”, București, 2017, 27 nov., ediție on-line (http://www.ziarulnatiunea.ro).

*

Parohia noastră a publicat ediția a II-a din cartea preotului Dvs., Dicționarul proverbelor religioase românești, vol. I. Cartea urmează să fie donată tuturor familiilor din parohie, ca și credincioșilor din afara parohiei, din țară și din străinătate, care au ajutat parohia cu cel puțin 50 de lei în perioada 1 dec. 2016 – 30 nov. 2017.

*

Zâmbete.

drumul_Malovat-Godeanu

drumul Malovăț-Godeanu

Înainte, oamenii mergeau să-și mărturisească păcatele la preot. Mai târziu, la psiholog. Acum, toți își fac blog.
România este o țară deosebit de fertilă: semeni funcționari, și cresc impozite…
De ce a crescut numărul de accidente în România? – Pentru că şoferii de azi circulă cu viteza de mâine pe şoselele de ieri.

*

Vizite.
Duminică, 8 oct., la slujba de la biserica din Malovăț au participat Alexandru BalanescuDomnul deputat Alexandru Bălănescu împreună cu Doamna Bălănescu, iar joi, 26 oct. au făcut o vizită la casa preotului, la Bârda.Se împlinesc în toamna aceasta 40 de ani de când între Domnul Bălănescu și preotul Dvs. s-a stabilit o relație de prietenie și respect reciproc. Domnul Bălănescu a reprezentat parohia noastră ca avocat în toate procesele pe care le-a avut de-a lungul vremii. Fie avocat, fie decan al Baroului Avocaților din Mehedinți, fie vicepreședinte al instituției Avocatul Poporului, fie ministru secretar de stat, fie parlamentar, Domnul deputat Alexandru Bălănescu a rămas același om modest, simplu, frățos, respectuos, gata de a da o mână de ajutor. De câte ori are prilejul, își amintește cu nostalgie de satul natal (Rătez – GJ), de părinți, de prieteni și colegi, de consăteni, de datinile și obiceiurile din satul său. În tot ceea ce spune și ceea ce face surprinzi cu ușurință buna-cuviință românească, creșterea sănătoasă pe care i-a dat-o familia. Este o adevărată bucurie discuția cu dânsul.

*

Lucrări în comună.
primaria_MalovatRecent, a fost amenajată și redată publicului fântâna arteziană din Malovăț (Ieleșnic), ca și grădinița din jurul ei. Când va veni primăvara și verdeața și florile își vor face prezența, locul respectiv va fi ca un conț de rai. Îi mulțumim Domnului primar ing. Ion Michescu, pentru că a realizat acolo o adevărată carte de vizită a comunei.

*

Înmormântări. În ziua de 30 noiembrie am oficiat slujba înmormântării pentru Iorgovan Constantin (69 de ani) din Malovăț. Dumnezeu să-l ierte!

*

Anunțuri.
● Avem icoane frumoase cu 20, 25 și 30 de lei/buc.
Au sosit calendarele pe 2018. Avem suficiente, pentru toată lumea. Costul: 5 lei/buc., 7 lei/buc. (agendă) și 10 lei/buc. (tablouri). Numai cine nu vrea nu ia.

*

Program. În cursul lunii decembrie avem următorul program de slujbe: 2 dec. (Malovăț – Bârda); 3 dec. (Malovăț); 6 dec. (slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12.30); 9 dec. (Malovăț – Bârda); 10 dec. (Bârda); 16 dec. (spovedit și împărtășit în Bârda, la biserică și în sat); 17 dec. (Malovăț); 18 dec. (spovedit și împărtășit în Malovăț, la biserică și în sat); 19, 20, 21 dec. (colindul cu icoana în Malovăț); 22, 23 dec. (colindul cu icoana în Bârda); 24 dec. (Bârda); 25 dec. (Malovăț); 26 dec. (Bârda); 27 dec. (pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 30 dec. (Malovăț – Bârda); 31 dec. (Malovăț).
În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724.99.80.86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda @gmail.com

Sfintele Sărbători să le petreceți cu sănătate, pace și bucurii!

La mulți ani!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: