O iarnă grea ne-au ursit meteorologii. O iarnă grea. Prea greu și gerul. O iarnă în care nu poți nici să mori. Până pământul se mai înmoaie puțin, rămâi îngropat în zăpadă. Doar gândurile mai calde, înstăpânind liniști, repetând la nesfârşit banalităţi, încât nimeni nu mai crede în ele, dar atunci când intră în case ne bucurăm. Așa cum se bucură Ionii, Ioanele, cum ne bucurăm toți și azi, binecuvântându-ne casele, alinându-ne sufletul.
This entry was posted on Duminică, 7 ianuarie 2018 at 12:55 am and is filed under Literatură. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed.
You can leave a response, or trackback from your own site.
e-Bibliotheca septentrionalis 