Churchill și galopul istoriei

de Alexandru JURCAN

filmul Darkest HourFilmul Darkest Hour/Ziua decisivă (2017) de Joe Wright se axează pe viața lui Churchill (1874-1965), singurul prim-ministru britanic laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1953). Scriitor, istoric, ofițer, el avertiza parlamentul chiar în 1930 de pericolul nazist. După demisia lui Neville Chamberlain – în 1940 – Churchill devine prim-ministru. A condus Marea Britanie până la victoria împotriva Germaniei naziste și ținea discursuri radiofonice înflăcărate despre război. Nu voia să cedeze, să facă vreun pact cu Hitler. Dorea „victorie în ciuda a orice”, chiar dacă uneori primea „o palmă regală în fund” (de la George VI). Churchill a acceptat funcția pentru că „nava începea să se scufunde”. „Ești puternic, pentru că ești imperfect!” – îi spunea soția. Pare despotic, dar e vreme de război. Știe că e nedorit, dar nu vrea negocieri, adică „de ce să fie curtați despoții?” – el refuză realitatea cu o încăpățânare utopică, cu o ură viscerală față de Hitler: „acel caporal, zugrav, măcelar, monstru”.

Un scenariu elaborat, credibil, un film trepidant, ca un galop al istoriei dezlănțuite, dar și o demitizare necesară, surprinzătoare. Churchill privește peste ochelari, își torturează dactilografa cu fraze rapide, „are o sută de idei pe zi, doar patru sunt bune”, bea mereu whiskey, scotch, porto, șampanie, pare haotic, dar e eficient, cu un ritm de muncă halucinant, cu un mers adesea imprecis, ori în halat, ori cu papion, cu sarcasm, umor, tandrețe, ură, violență, dușmănie, sfătuit de rege să consulte oamenii simpli, să spună „adevărul necosmetizat”.

Merge în metrou să vadă starea de spirit a oamenilor și înțelege clar că nimeni nu vrea negocieri – never!! – iar atunci Churchill, convins că are sprijinul regelui la orice oră, ține un discurs cu „nu ne vom preda niciodată”.

Gary Oldman uimește în rolul lui Churchill (a primit recent Globul de Aur; cu siguranță merită și Oscarul!). Prestația actorului e dincolo de orice magie sau dedublare. Cameleonic, dur, cinic, bun orator, clovn, inegal în comportament – iată o paletă strunită magistral de Oldman. Ai senzația ciudată că e însuși Churchill resuscitat.

Poate că n-ar trebui să umbresc în final figura lui Churchill, dar istoria e necruțătoare și a înregistrat acordul de procentaj, adică acel „document obraznic”, referitor la înțelegerea dintre Stalin și Churchill privind împărțirea Europei în sfere de influență. România a trecut aproape sută la sută sub influența Uniunii Sovietice, așa cum a notat pe un șervețel Winston Churchill.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: