Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 366 (16-31 ianuarie)

Epicleza_ pictura_Arsenie Boca

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Scrisoare către Eminescu (XII)
Bădie Mihai,
Zăbovit-a gândul iarăși spre Domnia-ta și-ndemnatu-m-a cu sârg să-ți scriu aceste rânduri, ca să mai afli ce-i pe-aici, cum o ducem și-ncotro ne-ndreptăm speranțele și pașii. Deranj n-aș vrea a-ți face, fiindcă te iubesc prea mult, ci doar așa, din când în când, îmi mai despovărez sufletul, ca unui frate de departe, care știu că mă-nțelege. Ți-am scris epistolele mele, și de fiecare dată mi-ai dat răspuns. Când mi-a fost sufletul mai răvășit și gândul mai buimac, când am fost la răscruci de drumuri și de vreme, când am căutat răspunsuri la întrebări majore, am luat cartea Domniei-tale, am deschis-o la-ntâmplare și-am citit acolo câteva rânduri. Am simțit în ele că mi-ai dat răspuns, că m-ai învățat, că m-ai mângâiat, că m-ai încurajat. Niciodată n-ai rămas indiferent, niciodată mut; ai știut mai mult decât am știut eu, ai simțit mai profund decât mine, ai avut orizont mai larg decât al meu și rezultatul a fost pe măsură, fapt pentru care-ți mulțumesc îndatorat.
De data asta, Bădie, îți cer un sprijin și un favor: nu pentru mine, ci pentru neamul românesc, pentru Țara pe care și tu ai iubit-o până la sacrificiu suprem. Cu toții avem nevoie de ajutorul tău. Ești acolo, în ceruri, cu cetele de sfinți și de îngeri în preajma lui Dumnezeu. E imposibil ca tu să fi rămas neobservat între ei. Cu siguranță că și ei te-au iubit și ți-au ascultat versurile. Cu siguranță că acolo ai fost purtătorul de cuvânt al sutelor de generații de români care-au călătorit pe acest picior de plai, pe această gură de rai, pe care o numim astăzi România. Te rog din suflet, frate, fă ceva și pentru noi! Mobilizează-i cum numai tu știi pe sfinții neamului acestuia, știuți și neștiuți, cu care-i presărat pământul Țării, pe domnii și voievozii credincioși de altădată, pe moșii și strămoșii noștri drepți și demni, pe mamele și soțiile care și-au plâns flăcăii și soții putreziți în morminte cu și fără cruce. Formați cu toții o ceată de mii și mii de suflete, chemați și îngerii cu voi, și mergeți la Bunul Dumnezeu în audiență. Rugați-L pentru neamul românesc și pentru Țara noastră.
Bădie Mihai! Socotelile făcute de oamenii înțelepți ai ONU așază România între primele zece țări care vor dispărea de pe harta lumii, dacă va continua în același ritm procesul de depopulare. Mii de ani ne-am luptat cu liftele păgâne venite din cele patru vânturi să ne ceară pământ și apă și n-am pierit! Mii de ani ne-au ars holdele și codrii, ne-au luat copiii și vitele, banii și bucata de la gură, aurul și celelalte bogății. Ne-a rămas câteodată numai sufletul, dar n-am pierit. Ne-am îngemănat cu munții și cu codrii și am rezistat. De-atâtea ori, când cumpăna victoriei înclina spre hoardele păgâne, prin văzduh veneau năprasnic arhangheli, sfinți militari, domni aflați de mult sub glie și se luptau ca leii, până ai noștri biruiau. Am însemnat cu sânge și cu lacrimi fiecare palmă de pământ, fiecare piatră de hotar și am spus hotărât: „Pe aici nu se trece!”
complexul Manastirii PutnaDupă fiecare victorie, după fiecare înfrângere, am zidit câte o mânăstire, câte o biserică, spre aducere-aminte, spre pomenirea viilor și morților, spre mulțumire. Îl simțeau pe Dumnezeu coborât pe pământ și știau că nu-i va lăsa pradă hoardelor năvălitoare. Erau puțini, săraci, dar cu Dumnezeu deveneau puternici și învingători. Credința părinților noștri de altădată era a doua sabie, mult mai puternică decât cea de oțel purtată-n mână cu vitejie. Printre picioarele coloșilor ne-am strecurat, Bădie, și-am biruit. Ne-au fost alături Dumnezeu cu sfinții Lui, Carpații, Dunărea, Oltul, Mureșul și Tisa, Nistru, Prutul și codrii, pământul, aerul și cerul. Aveam o alianță nescrisă, dar foarte puternică cu prietenii aceștia ai noștri, și așa am trecut prin veacuri!
Bădie Mihai, mi-e sufletul îngrijorat și tare mi-e teamă de anii care vin pentru neamul românesc și Țara Noastră. Armele vrăjmașilor sunt mult mai sofisticate și perfide față de cele de altădată. Aliații noștri milenari se simt părăsiți. Lui Dumnezeu I-am întors mulți dintre noi spatele, Îi încălcăm poruncile și Legea, ni s-a-mpuținat credința. Altor dumnezei ne închinăm astăzi, fie că-i numim putere, avere, plăcere, bani, mașini, fie altele asemenea. Pentru toate este loc în sufletul nostru, numai pentru Dumnezeu nu. Sute de ani ne-au presat turcii să le dăm dreptul să-și facă moschei pe pământ românesc, dar n-au izbândit. Astăzi își construiesc cea mai mare moschee din Europa la București! În Țara Basarabilor, a lui Brâncoveanu și a lui Ștefan Vodă! Mii de ani familia a fost sfântă în tradiția românească, iar copiii darul lui Dumnezeu făcut unei familii. Azi o bună parte din aceste daruri le aruncăm la tomberonul de gunoi, familia adevărată rămâne tot mai mult o amintire. Lucruri și apucături pe care părinții, moșii și strămoșii noștri nu îndrăzneau să le numească nici sub perdeaua nopții devin azi protejate de lege. Din patru bunici și doi părinți, se naște un copil. Peste câțiva ani vor dispăreare șase, și va rămâne unu. Asta, în vreme ce un turc din Germania este înregistrat cu… 22 de copii! Până în 2050, conform statisticilor internaționale, jumătate din populația Europei va fi musulmană! Astăzi sunt dărâmate în Apus biserici și catedrale de sute de ani, și în locul lor se construiesc de trei-patru ori mai multe moschei!
Au fost multe războaie, Bădie, au murit mii și sute de ostași, de tineri, dar populația s-a refăcut repede, fiindcă acasă erau părinții, frații, surorile, copiii celor morți pe front. Astăzi ne pleacă milioane de români de toate vârstele, dar mai ales adulți, tineri și minori. Rămân în țară bătrânii, care se duc ‒ unul câte unul ‒ pe drumul fără de întoarcere. Aproape cu fiecare înmormântare rămâne și câte o casă pustie. Cei plecați își fac rădăcini pe acolo, se simt mai bine, mai în largul lor și ‒ ușor-ușor ‒, adoptă și ei filosofia lui „ubi bene ibi patria” (unde-i bine, acolo-i patria!). Străinii se infiltrează în toate straturile sociale și sunt doar cu ochii pe cașcaval. Fiecare urmărește să răpească ceva din bogățiile pe care ni le-a dat Dumnezeu. Și noi le dăm cu o naivitate copilărească. Ne prostesc în față și noi ne mândrim că am făcut afaceri rentabile. Petrolul ni-l iau austriecii și apoi ne vând petrol, deși ei n-au picătură în pământul lor! Gazele ni le iau ungurii și ne vând apoi gaze nouă și altora, deși n-au gram de gaz în pustele lor! Pământul României ne situează pe locul al șaselea în Europa la producția de grâu, iar noi cumpărăm cocă înghețată și îndopată cu chimicale de la străini și facem pâine din ea. Podgoriile românești renumite în toată lumea sunt pe butuci, iar noi aducem struguri pe piață din Africa de Sud. Din merele noastre se înfruptau europenii, asiaticii și nu numai ei; azi aducem ceva asemănător cu merele din Italia, din Polonia și de pe unde mai găsim. Combinatele și fabricile de tot felul sunt ruine, iar noi importăm totul, până și ace cu gămălie din Taiwan. Ne-a dat Dumnezeu bogății și poziție geostrategică extraordinară, cum puține state se pot mândri și nu suntem în stare să valorificăm acest uriaș potențial. Toți își fac jocurile, toți câștigă de pe urma noastră, iar noi facem circ seară de seară. Ne chiorâm la televizor până noaptea târziu, ca să vedem cine cu cine s-a mai certat, pe cine a mai luat poliția, câte milioane a mai furat unul sau altul; ce poșetă și-a luat amanta lui cutare și altele asemenea. În vremea asta, rechinii fac planuri de împărțire a României, de jefuire a ei, de îndepărtare a noastră de tot ce-i românesc. Te uimești când vezi câte un reportaj în care nici cele mai elementare noțiuni de istorie și de cultură generală nu sunt cunoscute de tineri și de oameni în toată firea. Parcă cineva urmărește în mod sistematic să ne îndobitocească!
Bădie Mihai! Dumnezeu a făcut să izbucnească pâraie din piatră seacă, a croit drum prin mijlocul mării, a ridicat popor din doi bătrâni fără speranță, a făcut să piară lumea, dar pe Noe l-a scăpat, a înviat morți și-a vindecat bolnavi, a înmulțit pâinea și-a potolit furtuna. Nimic nu este cu neputință la Dumnezeu. Tocmai de aceea, Bădie, du-te la El cu toată ceata de care ți-am vorbit și roagă-L să nu lase neamul românesc să se risipească și nici țara noastră să se destrame. Și mai roagă-L, Bădie, să ne dea conducători înțelepți și patrioți, care să pună interesul Țării mai presus de interesul și câștigul personal, care să așeze legi drepte și înțelepte, care să facă pace și bună rânduială între noi.
Avem încredere, Bădie! Avem încredere în tine și știm că nu te vei lăsa până-L vei convinge pe Dumnezeu să-Și întoarcă fața către noi și Țara noastră.
Cu bine, Bădie! Pe curând!

*

N. Steinhardt

Sfaturi părintești. Din cartea Dăruind vei dobândi a Părintelui Nicolae Steinhardt, cităm:

  1. Îl slăvim pe Hristos mai întâi săvârșind cele menționate de El însuși: dând să mănânce flămânzilor, dând de băut însetaților, primind pe cei străini, îmbrăcând pe cei goi, cercetând pe bolnavi și mergând să-i vedem pe cei ferecați în temniță.
    2. Tot astfel crezând neîndoielnic că El este Calea, Adevărul și Viața.
    3. Postind, rugându-ne, priveghind, făcând milostenii, înfrânându-ne;
    4. Dar și iertând pe greșiții noștri, alungând de la noi ținerea de minte a răului ce ni s-a făcut, iubind pe aproapele nostru (și nu numai iubindu-l, ci îngăduindu-i a fi așa cum este, nepretinzându-i să fie aidoma nouă), binecuvântându-ne (ori, de ne vine peste poate, măcar neblestemându-ne) vrăjmașii;
    5. Dovedindu-ne blânzi și smeriți cu inima, făcători de pace, nearțăgoși, neînfumurați, păstrători de cuget curat;
    6. Făptuind binele în taină, mâniindu-ne doar pe foarte scurtă vreme, nu mai târziu de apusul soarelui, oricând gata a ierta și a ne domoli, neîngrijorându-ne în exces de cele ale lumii și ale trupului. Făcându-ne muți și surzi când suntem zădărâți, neînvoindu-ne facilei ispite de a mustra și dojeni când simțim că avem dreptate, nejudecând pe nimeni (anevoioasă, dar meritorie virtute);
    7. Netemându-ne, alungând frica, socotind-o ca pe un păcat de moarte, ca pe năpasta lumii, îndrăznind, mereu dând dovadă de bărbăție, de ostășie;
    8. Adăpostind pe călători, ajutând pe cei slabi, primind cu bucurie pe slujitorii Domnului, necerând (cu fățarnică nepărtinire și vicleană înțelepciune) semne și minuni, neispitindu-L pe Domnul cu cereri nesăbuite, ridicole sau neobrăzate;
    9. Nefiind formaliști, bucheri și pierduți în mărunțișuri, nepunând litera deasupra legii. Ci privind lucrurile, de fiecare dată, cu spirit larg și tolerant, izbutind a ieși din noi înșine, a ne vedea, judeca și aprecia din afară, așa cum ne-ar surprinde privirea rece și neprevenită a unui terț;
    10. Neacceptând a fi robi patimilor (spre a ne face de basm și de batjocoră demonilor), dar nici textelor;
    11. Nelăsând bogăția (ori arghirofilia, care poate locui și în cel neavut) să ne stăpânească, nepunându-ne toată încrederea în cele vremelnice, făcându-ne din legea relativității, principiul incertitudinii și doctrina instabilității celor lumești întreitul temei al unui reflex instinctiv când vor să ne subjuge cu strălucirea lor;
    12. Nepizmuind, neațintindu-ne ochii asupra semenilor noștri, asupra greșelilor și inevitabilelor cusururi omenești, ci mai vârtos asupra alor noastre;
    13. Neluând numele lui Dumnezeu în deșert, rodindu-ne talentul ori talanții, ori fracțiunea de talant;
    14. Neîngăduind ca strâmtoarea, prigoana, grijile veacului, înșelăciunea avuției și poftele să înăbușe rodirea Cuvântului în noi. (Va urma.)

*

File de jurnal – 13 febr. 1982 (continuare):

mormant_Seicaru_foto_Amza Jucan

Mormântul lui Pamfil Şeicaru – Mănăstirea „Adormirea Sfintei Ana” Orşova

Frumos a povestit Domnul Virgil Tătaru despre Pamfil Șeicaru, patronul ziarului „Curentul” și apoi al „Universului”, ziare ce apăreau la București în perioada interbelică. „Când punea Șeicaru mâna pe condei, tremura țara!” Avea o inteligență robustă, imaginație fascinantă și putere de creație nemaiîntâlnită. În parlament, Nicolae Iorga a spus: „Domnilor, avem în mijlocul nostru pe cel mai cinstit dintre noi, Domnul Pamfil Șeicaru: Dânsul nu se ocupă de găinării și nu intră în escrocherii mărunte. Prin loviturile de maestru ale domniei-sale, nu se câștigă decât milioane. Dumnealui merge pe principiul „șantajul și etajul”. Nicolae Iorga făcea aluzie la o tranzacție antologică, intervenită între Pamfil Șeicaru, Malaxa și un mare bancher al vremii.
Prieteni fiind, Șeicaru le-a propus acestora să le publice zilnic, timp de trei ani de zile, câte un anunț publicitar în paginile ziarului său. Aceștia, fără să știe ce înseamnă plata la „spațiu tipografic” au acceptat bucuroși și au făcut contract în toată regula. Lucrurile au mers strună vreo doi ani. În fiecare zi apărea locomotiva sau un alt desen cu reclame de o șchioapă. Bancherul și industriașul erau mulțumiți, iar Șeicaru își făcea bilanțurile în liniște. Când au făcut socoteala după doi ani, se aduna o sumă de ordinul milioanelor. Șeicaru a pretins, în schimb, materiale de construcție: cărămidă, ciment și fier-beton. A luat materiale pentru cinci vile. Patronii, stupefiați de gafa pe care o făcuseră, l-au dat în judecată, dar au pierdut de la prima înfățișare.
Pamfil Șeicaru avea mult simț și previziune politică. Dându-și seama de mersul evenimentelor, în august 1944, și-a chemat armata de lucrători tipografi și le-a spus: „Copii, vin vremuri grele! Eu voi pleca din țară, dar rămâne casierul meu. El vă va plăti salariul pe încă șase luni de acum înainte. Între timp, voi căutați-vă fiecare alt loc de muncă și descurcați-vă cum puteți!” A trăit în Occident până în anii trecuți, nu ne-a împroșcat țara cu noroi, dar cu toate astea nu a fost reabilitat, ci lăsat printre „dușmanii potențiali” ai regimului.
La ora 2.30 am plecat cu cei doi spre Severin. Era foarte frig. Mereu îmi înghețau geamurile la mașină. Domnul Măneanu a adormit buștean. Din când în când, Domnul Tătaru îi dădea câte un pumn și-i striga: „Istoria doarme! Scoală-te, puișor, că ungurii ne iau Ardealul!”
Fac o completare la cele spuse de Domnul Tătaru privitor la Șeicaru. Am auzit de la profesorul meu de la Teologie din București, Domnul Mihai Rădulescu, că din banii luați de la Malaxa și bancherul cu pricina, Șeicaru a construit o bună parte din sediul ziarului „Curentul”. După 1944, sediul ziarului de pe Calea Victoriei a devenit sediul Miliției Capitalei. La cutremurul din 1977 s-a dărâmat o parte din acea clădire. Atunci au descoperit că în unii pereți, în loc de cărămizi, erau cocoloașe mari de hârtie de ziar. Zidarii furaseră din materiale și puseseră în loc hârtie!

*

Judecata de apoi

Din apocalipsa indiană. Am găsit pe internet un articol al Domnului Andrei Pleșu, personalitate de frunte a societății românești, fost ministru al Culturii, în care face o analiză interesantă a unui fragment din literatura indiană de factură hindusă, privitor la vremurile apocaliptice. Facem precizarea că „apocalipsa” este acea învățătură a unei religii, care se referă la sfârșitul lumii. În Biblie, spre exemplu, ultima carte se intitulează tocmai Apocalipsa. Ceea ce-l uimește pe Domnul Andrei Pleșu este tocmai actualitatea textului cu pricina, deși a fost scris cu cca 500 de ani după nașterea Domnului Iisus Hristos. Este imposibil să nu dea de gândit oricărui cititor, care are o cât de mică pregătire intelectuală și o concepție religioasă despre lume și viață.
Așadar, cităm din articolul Domnului Andrei Pleșu: „Am găsit un text, în literatura veche a Indiei (Linga Purana, II, 39-40), în cuprinsul căruia bombănelile mele și ale altora par să fi fost anticipate cu vreo două-trei mii de ani în urmă (Puranas au apărut, în formă scrisă, în veacurile III-V de după Hristos, dar vin dintr-o tradiție orală, care, deja pe-atunci, era veche de peste un mileniu). Intuițiile profetice ale hinduismului se referă la modul în care se va încheia actualul ciclu al civilizației terestre. Iată o listă, selectivă, a simptomelor pe care le anunță textul puranic, privind spre viitorul care e, acum, prezentul nostru: «Coeficientul de ură din sufletul fiecărui om va cunoaște – spun textele – o alarmantă creștere. Oamenii vor deveni din ce în ce mai iritabili. Toate marile achiziții de cunoaștere vor fi deturnate spre scopuri impure, adică spre amplificarea răului din lume. Se va înmulți numărul șefilor de stat de extracție joasă și de proastă calitate. Lucrătorii manuali și negustorimea vor fi înălțați la rang de intelectuali, iar intelectualii vor fi puși în condiții subalterne». Va avea loc, cu alte cuvinte, un destructurant amestec al «castelor», o destrămare dramatică a ierarhiilor firești, o ireparabilă dezordine socială.
Necinstea va căpăta o răspândire fără precedent, la toate nivelele. Hoții vor deveni lideri. (Rog să nu mi se atribuie nimic din toate aceste afirmații! Nu fac decât să citez un text multimilenar! ‒ n.m., A.P.). Femeile nu vor mai pune preț pe propria virtute. Proștii, impostorii, naturile rudimentare și gălăgioase vor fi luați drept înțelepți. Oamenii «drepți», de bună calitate, vor avea tendința de a se retrage din viața publică. În piețe se va vinde mâncare gata-preparată (să recunoaștem că e de necrezut să auzim vorbindu-se, acum 2000 de ani, de «semipreparate» și de fast-food! ‒ n.m., A.P.).
Limbile vor sărăci, vorbirea se va trivializa. Vor fi mai multe femei decât bărbați, vor prolifera asociațiile criminale, va crește numărul celor care nu găsesc de lucru. Se vor răspândi pretutindeni bolile de stomac. Se va extinde moda părului purtat în dezordine și se va generaliza starea de letargie, de lehamite, cu corolarul unei cronice incapacități de acțiune. Vor apărea nenumărate organizații religioase necanonice, blasfemia va conviețui cu fanatismul. Se va practica, pe scară largă, uciderea fătului în pântecul matern și se vor asasina direct sau simbolic eroii fiecărei comunități. Deținătorii puterii nu o vor mai folosi în beneficiul popoarelor lor.
Discernământul (ca percepție a deosebirii dintre bine și rău) se va șubrezi, instituția respectului va intra în derivă (vor fi respectați, preponderent, cei nedemni).
Între părinți și copii vor apărea obstacole greu de trecut, forța va prevala asupra dreptății, ospeția va declina, vulgaritatea va împânzi totul.”
Cu cât găsim mai multe asemănări cu cele din realitatea de azi, cu atât să fim mai convinși că e vreme de sfârșit de veac.

*

Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Doamna dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș (AG): încă 500 de lei; Doamna dr. Funk Mihaela din Hanau (Germania): 130 de lei; Domnul Ceaușu Ion din Râmnicu Vâlcea (VL): 120 de lei; Domnul Boescu Gabriel din Turnu Severin, fiu al satului Bârda, Domnul Bojinescu Alexandru din Reșița (CS), Domnul Motreanu Constantin din Timișoara, fiu al satului Bârda, Domnul Mocămașu Oprea din Turnu Severin:câte 100 de lei; Domnul ing. Spătariu Miron-Filip din Reșița (CS), Doamna Filip Cornelia din Turnu Severin, Doamna Balica Ana din Turnu Severin: câte 50 de lei.
Pentru contribuția de cult au mai achitat: Domnul Bucică Bebe (Malovăț):150 de lei, Domnul Ene-Mihăescu Doru (Bârda): 100 de lei; Domnul Bârdeanu Nicu (Malovăț): 55 de lei; Domnul Motreanu Ilie (Bârda): 50 de lei.
Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

Până la închiderea acestei ediții, s-au donat din Dicționarul proverbelor religioase românești, vol. I, 330 de exemplare. Încă îi mai așteptăm pe cei ce n-au avut timp până acum să vină să-și ridice cartea.

*

În cursul lunii ianuarie, s-a donat pâine credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 7 ian. (Bârda): 210 pâini; 14 ian. (Malovăț): 210 pâini; 21 ian. (Bârda): 150 de pâini; 28 ian. (Malovăț): 275 de pâini; 30 ian. (Malovăț): 122 de pâini. Așadar, în luna ianuarie s-au donat 967 de pâini. Copiilor participanți la slujbă li s-au donat și ciocolate.
De asemenea, am vândut celor interesați, la prețul de achiziție de 0,60 de lei/buc. pâine, astfel: 7 ian. (Bârda): 690 de pâini; 14 ian. (Malovăț): 390 de pâini; 21 ian. (Bârda): 750 de pâini; 28 ian. (Malovăț): 325 de pâini; 30 ian. (Malovăț): 178 de pâini. Așadar, în luna ianuarie s-au vândut la prețul de 0,60 de lei/buc. 2.333 de pâini.
Începând cu 1 febr. a.c., brutăria ne va livra pâinea la prețul de 0,70 de lei/buc. La același preț vom vinde și noi credincioșilor pâinea care rămâne după ce vom dona câte trei pâini fiecăruia dintre cei participanți la slujbă.

*

Plăți. În această perioadă, am efectuat câteva plăți mai mari, astfel: 4.100 de lei tipografiei pentru cartea Scrisoare pastorală, vol. IX și pentru Călăuză patristică (o nouă tranșă); 3.550 de lei protoieriei pentru lumânări; 3.000 de lei protoieriei pentru subvențiile pe 2018; 1.980 de lei brutăriei pentru pâinea donată și vândută în luna ianuarie; 1.600 de lei pentru tâmplăria magaziei de la Malovăț; 1.120 de lei protoieriei pentru icoane; 900 de lei impozit pe ianuarie; 609 lei poștei pentru colete; 450 de lei protoieriei pentru chitanțiere; 400 de lei o imprimantă; 382 de lei pentru hârtie de scris; 200 de lei pentru patru cartușe de imprimantă; 70 de lei pentru curentul electric; 50 de lei pentru internet; 50 de lei poștei pentru timbre, ca și altele mai mici.

*

Organe executive. Conform ordinului Episcopiei Severinului și Strehaei, în zilele de 21 și 28 ian., în bisericile din Malovăț și Bârda au avut loc ședințe ale adunării parohiale, prilej cu care au fost aleși membrii consiliului parohial și ai comitetului parohial pentru următorii patru ani, astfel:
Membrii consiliului parohial: Iordache Mihai, Tărăbâc Grigore, Pera Dumitru, Dima Vasile, Voican Ion, Nistor Petre, Crumpei Vasile, Ciurel Valentin și Coman Nicolae;
Epitrop a fost ales Domnul Pera Dumitru.
Membrii comitetului parohial:
‒ în Malovăț: Boncioc Elena, Bazavan Stela, Ungureanu Constantin, Mănescu Ion, Popescu Elena, Pau Natalia, Borugă Norica, Manolea Elisabeta, Oproiu Elisabeta, Paicu Domnica, Popescu Margareta, Dima Cornelia, Bogdan Silvia, Iorgovan Elena, Cotea Dorina, Marina Sofia, Oprișan Elena, Surugiu Virginia, Crăciunescu Paraschiva, Haidamac Miroana, Popescu Valeria, Munteanu Minodora, Paicu Elena, Ciurel Eugenia, Pătrulescu Virginia, Ungureanu Margareta și Bobiț Violeta;
‒ în Bârda: Motreanu Elena, Dragomir Ana, Stănciulescu Elena, Boroancă Ilie, Pâlșu Maria, Ivașcu Ion, Luca Mihai, Luca Aristița, Luca D. Maria, Luca Virginia, Stănciulescu Petre, Gheran Pantelie, Gheran Maria, Luca Ana, Cola Emilia, Rolea Marița, Gheran Paraschiva, Drăghia Maria, Coman Elena, Gheran Nicolița, Petolescu Elena, Sfetcu Maria, Stoichină Ecaterina, Catană Ileana, Gârbovan Aurica, Gârbovan Dorina, Mema Păuna, Ivașcu Domnica, Tănasie Maria, Mema Ana, Avram Maria, Șonea Floarea și Mucioniu Elisabeta.
S-au făcut demersurile cuvenite către centrul eparhial și urmează să vină recunoașterea și să depună jurământul membrii consiliului parohial.

*

Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: „Scrisoare pastorală” ‒ 365 pe blogul Domnului Ben Todică, directorul postului de radio în limba română din Sydney (Australia), 25 ian. 2018 (http://bentodica.blogspot.ro); în „Armonii culturale”, Adjud (VN), 2018, 26 ian., ediție și on-line (http://armoniiculturale.ro); în „Observatorul”, Toronto (Canada), 2018, 27 ian., ediție și on-line (http://www.observatorul.com); în „Bibliotheca septentrionalis”, Baia Mare (MM), 2018, 28 ian., ediție și on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com).

*

pr. Alexandru Stanciulescu-Barda_2Parohia noastră a publicat cartea preotului Dvs. Scrisoare pastorală, vol. IX (641 pag.), în care sunt cuprinse numerele 320-360 din „Scrisoare pastorală”.
O primă parte din articolele cuprinse în carte conţin, cum era şi firesc, teme religios-morale, menite să contribuie la întărirea credinţei enoriaşilor noştri, respectiv a cititorilor, la repunerea în viaţă a virtuţilor morale, la familiarizarea cu valorile învăţăturii şi vieţii noastre creştine.
O altă parte a materialelor cuprinse în cele ce urmează abordează cele mai „fierbinţi” probleme ale actualităţii, cu implicaţii religios-morale din parohie, din ţară, dar chiar şi din lume. Sunt puse în discuţie fapte, întâmplări şi probleme, care sunt uneori capăt de afiş în rândul ştirilor zilei, sunt analizate, sunt scoase în evidenţă aspectele pozitive, demne de urmat şi aspectele negative, menite să trezească cititorilor noştri repulsie şi să-i determine să nu repete astfel de fapte.
O altă categorie de materiale priveşte viaţa parohiei. E vorba de tot felul de evenimente, de activitate pastoral-misionară, culturală, administrativă şi gospodărească.
Prin materialele de acest fel, publicaţia noastră şi, în cazul de faţă, cartea, devine o adevărată cronică a unei parohii, a unei localităţi, dar şi un adevărat manual de pastorală, în care, cu obiectivitate şi transparenţă, se scot în evidenţă „secretele” care au contribuit la realizarea unei parohii prospere în lumea de azi atât de debusolată şi secularizată.
De asemenea, parohia noastră a mai publicat o tranșă din cartea Pr. Gh. Paschia Călăuză patristică, fiindcă se epuizase stocul.

*

Zâmbete.
Dacă tac, nu înseamnă că ai dreptate… Înseamnă că am înțeles că degeaba îți explic!
Avantajul pe care îl ai când ești inteligent este că poți face oricând pe prostul…, ceea ce invers este imposibil.
Bărbații au descoperit focul, dar femeile au descoperit cum să se joace cu el…
☺ Nu există întâlniri întâmplătoare. Orice om din viața noastră este un test, o pedeapsă sau un cadou…
☺ Să ai o inimă bună într-o lume atât de rea înseamnă curaj, nu slăbiciune!
Cele mai ieftine lucruri pe care banii le pot cumpăra sunt oamenii!
☺ Înainte de a da drumul gurii, verificați dacă și creierul a fost conectat!
☺ Cură de slăbire cu pește: Dimineața: Crap de foame; La prânz: știu-că n-am; Seara: somn ușor!
☺ „Azi ce ai de gând să faci?” „Nimic!” „Dar și ieri tot asta ai făcut!” „Da, dar n-am terminat!”
☺ „Marie, când ne-am căsătorit mi-ai promis c-o să mă iubești toată viața!” „Da, mă, Ioane, dar n-am crezut c-o să trăiești atât!”

*

Înmormântări. În ziua de 31 ianuarie, am oficiat slujba înmormântării pentru Mazilu Maria (90 de ani) din Malovăț. Dumnezeu s-o ierte!

*

Anunț. Primim pomelnice pentru Paresimi.

*

Program. În luna februarie, avem următorul program de slujbe: 2 febr. (slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 3 febr. (Malovăț – Bârda); 4 febr. (Bârda); 10 febr. (Malovăț – Bârda); 11 febr. (Malovăț); 17 febr. (Malovăț – Bârda); 18 febr. (Bârda); 19 febr. (slujbă seara la Malovăț); 20 febr. (slujbă seara la Bârda); 21 febr. (spovedit și grijit în Bârda dimineața, la biserică și în sat; slujbă seara la Malovăț); 22 febr. (spovedit și grijit la Malovăț dimineața, la biserică și în sat; slujbă seara la Bârda); 23 febr. (slujbă seara la Malovăț); 24 febr. (Malovăț – Bârda); 25 febr. (Malovăț).
În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724.99.80.86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com

Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: