Întoarcerea către niciunde

Lucacesti_foto_Gelu_Dragos_6

de Gelu DRAGOŞ

In memoriam Marcel Cătunescu

Sufletul meu a sărutat nenorocul,
deci trebuie să stau 365 de zile cu ochi-n patru:
Dar sunt mulţumit de ghinionul meu;
Caut vechiul album şi mă uit atent:
„Ce mireasă minunată şi pură era mama!
Ce tânăr şi viguros flăcău era tata!
Ce lume era cândva, pe Pământ!”
Închid cu greu albumul; nu şi amintirile-mi vii.
Timpul nu stă. Timpul ne-a ros
Timpu-i duşman iar sufletu-mi s-a logodit
cu nenorocirea
Căci viaţa-mi trage mereu spre mormânt…

http://institutorgeludragos.blogspot.ro/2014/02/poesis-gelu-dragos.html

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: