Utilitatea problemelor

foto_Alexandru Pleseade Alexandru PLEŞEA

Nominalizarea unor lucruri care nu ne plac sau ne creează disconfort fizic, emoțional sau mental, este numită în limbajul comun prin termenul probleme.
Problemele sunt „folosite” prin gânduri și vorbe în mai toate situațiile care ne țin pe loc din evoluție.

Nominalizarea cuvântului problemă încarcă cu energie negativă situația din față, iar omului îi este dificil să o mai ia ca fiind ușoară.

Simplitatea, ușurința și lipsa de efort pentru rezolvarea unei situații vin când limbajul folosit este pozitiv când în loc de problemă, spunem situație, când, din starea negativă produsă, o privim ca pe o oportunitate de învățare.

Problemele sau situațiile care nu ne plac au totuși o utilitate, care este mai mare decât o mie de cărți citite.
Spre exemplu. Un țăran merge la târg să-și vândă vaca bolnavă. Situația lui este că are nevoie de bani să cumpere una mai sănătoasă. Problema apare când nimeni nu i-o cumpără și revine cu ea acasă zi de zi. Vaca lui e prea bolnavă. Țăranul poate sta mâhnit și supărat, sperând și rugându-se lui Dumnezeu ca vaca să se facă bine, sau țăranul poate învăța cum să vindece vaca, astfel crescând șansele de a vinde când va fi sănătoasă.
În acest caz, lucru rar ar fi fost în viața țăranului să învețe singur din cărți cum să vindece vacile.

Orice situație neplăcută este un învățător mai eficient decât orice școală.

Orice băț are două capete, iar repetiția face ca omul să privească capătul negativ al bățului, care tot timpul provoacă nemulțumire, iritabilitate, stres, invidie.

Multe reacții fizice sau emoționale care sunt produse de nominalizarea problemei apar prin schimbarea instant a biochimiei în corp. Reacțiile fizice nu mai sunt eficiente, iar pe durata rezolvării sau a evitării problemei, ele dau rateuri, astfel că sistemele vegetative funcționează la capacitate scăzută.

Fiecare situație neplăcută pe care o avem de rezolvat presupune două lucruri:

  1. verificarea soluțiilor;
  2. nașterea de adaptare interioară la exterior.

Punctul 2 produce o anumită flacără interioară, pe care omul o poate folosi în scop individual, și astfel poate încărca pozitiv sau „încălzi” toate situațiile reci din jur.

_________________________________
Alexandru PleseaCu dragoste și respect, a fost un privilegiu să-ți scriu aceste lucruri.
Alexandru Pleșea
La revedere!

Alexandru Plesea_logo

Splaiul Unirii 5
Bucureşti 030121
ROMÂNIA

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: