Viața luată de la capăt

lansare de carte_Grapini_Sant_BN

COMUNICAT DE PRESĂ

La Editura Paralela 45 a apărut la finele lunii mai 2018, ultima carte a scriitorului Leon-Iosif Grapini, Viața, de la capăt, în condiții grafice deosebite. Romanul, căci este vorba despre un roman, al treilea din palmaresul autorului, a fost lansat în comuna natală Șanț, județul Bistrița-Năsăud, sâmbătă, 16 iunie, în impozantul și somptuosul Centru Cultural „Dimitrie Gusti”, din localitate, alături de cea de-a doua ediție a cărții semnate de Florea Grapini, Enea Grapini și ziua cea mare. Leon-Iosif Grapini_coperta Viata de la capatManifestarea, care a deschis festivitatea de terminare a anului școlar, a fost organizată de Primăria Comunei Șanț și de conducerea Școlii Generale „Enea Grapini” din localitate și a fost moderată de prof. Ana Timiș. Despre cărți au vorbit primarul ing. Ioan Szabo, subprefectul Ciprian Ceclan Oprea, fiica lui Florea Grapini, Carmen Maria Grapini, omul de afaceri Emil Iugan, Leon-Iosif Grapini, scriitorii Icu Crăciun și Iacob Naroș, precum și preoții Ioan Grapini și Vasile Ureche.

Ioan Szabo: „Nu știu câți nu-l cunosc pe domnul Leon-Iosif Grapini, care a plecat din Șanț la vârsta la care fiecare copil își caută rostul în viață. Astăzi, aici, ne va prezenta cartea Viața, de la capăt, în care întâlnim povestea copilăriei lui din colțul de rai care este Șanțul, pagini în care ne putem regăsi fiecare dintre noi cu poveștile copilăriei, unde toate lucrurile întâlnite, fără semnificație atunci, rămân în suflet cu o valoare sentimentală pe care niciun bulgăr de aur sau alte valori mari nu o pot șterge. Dacă cartea domnului Florea Grapini a fost scrisă la Suceava, în capitala Moldovei, domnul Leon-Iosif Grapini a scris romanul autobiografic în capitala Ardealului, care este municipiul Cluj-Napoca, orașe de mare importanță pentru România, legate, iată, astăzi de frumoasele locuri așezate la poalele munților Rodnei”.
Icu Crăciun: „În opinia mea, acest volum este una dintre cele mai frumoase cărți despre memoria copilăriei, scrisă cu măiestrie, în același stil inconfundabil grapinian, cu fraze lungi ce imită limbajul oral al oamenilor trăitori în creierul munților, specific unui povestitor înzestrat cu har, stăpân pe mijloacele prozastice, rar întâlnite la autorii contemporani”.
Iacob Naroș: „Sub pana scriitorului, ulița copilăriei devine fascinantă, nu neapărat prin meticulozitatea descrierii, ci și prin crearea de personaje, unele dintre ele de-a dreptul fabuloase, cum ar fi: badea Leontin, fierarul din vecini, taragotistul povestitor și magician, mama și odiseea ei tragică, dar plină de dragoste și grijă pentru copiii ei.

Leon-Iosif Grapini_Ana Timis

Leon-Iosif Grapini, Ana Timiș

Toată acțiunea se brodează cu elemente de istorie locală bazate pe legende, cum este cea cu cetatea împărătească din sătucul de peste munți sau locul unde se află șanțul de la marginea împărăției, care taie satul în două, aici, s-a înfiripat satul minune, care, deși nu are un nume, e trecut în atemporalitate, el s-a format în jurul pichetului de pază a graniței imperiale”.
Ana Timiș: „În ceea ce mă privește, pot afirma că romanul autobiografic Viața, de la capăteste o capodoperă literară. Pot spune că l-am citit pe nerăsuflate. Lexicul regional specific, verbele și expresiile populare, pline de duh, specifice zonei, îmbinarea registrelor stilistice conferă o lectură atractivă”.

„Ca un adevărat Saramago transilvănean, Leon-Iosif Grapini face un exercițiu de imaginație, de recuperare și de creare a unui spațiu magic, pierdut. Un spațiu al copilăriei și al satului transilvan în trecerea sa forțată către timpurile moderne. Un sat nenumit, utopic, în care firul narativ urmează cu umor copilăria băiatului cu ochi albaștri și bucle de aur, care parcurge evenimente aparent banale, ca prima zi de școală, primul televizor, prima vizită la oraș, prima eclipsă totală de soare sau primul film văzut la cinematograf. Totul însă are un sens ascuns”, citim pe coperta a IV-a a romanului Viața, de la capăt.

Leon-Iosif Grapini_diploma de excelemta_Sant_BN

Leon-Iosif Grapini (n.1961, Șanț, Bistrița-Năsăud) a publicat volumele de poezie Livada cu poeme, Aripi de întuneric, Gândurile trupuri și de proză scurtă Cetatea cu nebuni (două ediții) și Capăt de linie, precum și romanele Capătul lumii (două ediții) și Memorialul Cetății. Ultimele apariții, Memorialul Cetății și Capăt de linie, au fost premiate de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj. A obținut și alte premii literare. A publicat poezie și mai ales proză în mult peste douăzeci de reviste literare. Este cuprins în mai multe dicționare și antologii.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: