LA BIBLIOTECĂ, ÎN LUMEA MIRIFICĂ A SLOVELOR

de Gențiana GROZA

 

Am retrăit zilele acestea bucuria de a mă afla în incinta Filialei „Traian Brad” a Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. În anul 2002 coordonam cenaclul literar artistic cu numele fostului director, neobositul bibliotecar Traian Brad, cel care s-a străduit ca instituția să aibă un sediu corespunzător. La ședințele cenaclului nostru soseau mulți elevi ai școlilor gimnaziale și ai unor licee clujene, însoțiți de dascălii lor. Îmi amintesc cu drag clipele petrecute împreună cu ei când prezentau creații originale, recitau și cântau, acompaniați la instrument de o profesoară de muzică. Organizam concursuri și publicam în revista „Muguri”, poeme compuse de cei mai talentați dintre ei. Elevii erau înregistrați cu recitări pentru Radio Cluj. Unii dintre ei citeau la Radio Renașterea creațiile lor la emisiunea „Păhărelul cu nectar”.

Le-am dedicat cenacliștilor, un mic poem:

 La bibliotecă

(cenaclului „Traian Brad”)

Când frunza ruginește și mustul dă în fiert,
Cenaclu-i reunește pe membrii săi, e cert.
În oaza de cultură pășesc toți cu sfială
Să afle-învățătură, ca-într-un locaș de școală.
Dar unde-i clopoțelul cu glasul lui trufaș
Să îi adune-n felul atât de „drăgălaș”?
Pe mine, pe măsură, mă prinde un avânt
Să-i pun mâna la gură, să-i curm al său avânt!
Și unde-i catalogul? Dar sobrul profesor?
Urmează Decalogul, să-l împlinim cu spor?
………………………………………………………………….

Nimic din toate-acestea…Fiți liniștiți, aici
Cenaclul dă de veste c-așteaptă mari și mici.
E toamnă. Biblioteca din calda vară iese
Și însăși Ludoteca noi planuri văd că țese.
Și nu-s puțini aceia ce cartea o iubesc
Și slova le e cheia, cultura o cinstesc.
Când frunza ruginește și mustul dă în fiert
Iubirea înflorește și printre cărți, e cert!

Și iată-mă acum invitată  să îi cunosc pe dragii mei cititori, elevi în clasa a doua la Școala Gimnazială „Ion Creangă” din cartierul  clujean Mănăștur, în care locuiesc. Mă farmecă de fiecare dată curiozitatea copiilor, pe care le-o citesc în ochi, plăcerea de a dialoga despre cărțile publicate de-a lungul vieții mele. Constat cu încântare că le place să mă acompanieze, cu glasurile lor cristaline, când le interpretez cântece pentru copii, la muzicuță. Le citesc poeziile „Sulfinică” și „Amicul meu cățelul”. Mă fascinează naturalețea cu care unii dintre ei intră în rolul eroilor mei motănei și cățeluși, distrându-ne împreună. Îi introduc în lumea povestirilor pentru copii din volumul recent publicat. Le vorbesc apoi despre pasiunea mea pentru lirica japoneză. În final, compunem împreună un haiku:

O zi de toamnă-
Copii la povestire
În lumea cărților.”

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: