Biblioteca Naţională a Perúului

de Valentina ROTARU

Perú este cunoscut drept centrul celei mai mari civilizaţii antice din America, Imperiul Inca. Gloria incaşilor trăieşte şi astăzi în Perú – în poporul său, format din descendenţi ai incaşilor care duc mai departe tradiţiile strămoşilor lor, în abilităţile artistice, în zidurile şi clădirile care încă mărturisesc măreţia incaşilor. Dar Perú nu este doar o relicvă a gloriilor trecutului, este, de asemenea, o ţară modernă care avansează pentru a-şi lua locul în lumea contemporană[1]. Biblioteca Naţională a statului Perú a fost fondată în 1821, la Lima, de către generalul José de San Martin. La momentul inaugurării, ea deţinea 11.256 de volume, majoritatea provenind de la vechea bibliotecă iezuită, colecţie căreia generalul Jose de San Martin i-a donat aproximativ 600 de cărţi[2]. Este cea mai veche şi mai importantă bibliotecă a ţării, de-a lungul anilor trecând prin numeroase transformări. În timpul Războiului din Pacific (1879-1883), cunoscut şi sub numele de „Războiul Salpetrului”, armata chiliană a ocupat oraşul Lima şi a răscolit biblioteca, lăsând la sfârşitul ocupaţiei doar 378 de cărţi din totalul de 56.000 câte erau înainte de război. În 2007, statul Chile a returnat 3.778 de cărţi statului Perú[3]. În timpul marelui incendiu din 10 mai 1943, un număr important de volume sunt distruse, biblioteca arzând aproape până la temelii. La acea perioadă, Biblioteca Naţională a Perúului era considerată una dintre cele mai prestigioase biblioteci din America Latină, alături de cea a Mexicului şi cea de la Rio de Janeiro. În 1947, biblioteca se redeschide, având în colecţiile sale cópii ale primelor publicaţii din Perú şi din cele două Americi[4]. Noua bibliotecă a fost inaugurată oficial la 27 martie 2006. Pentru a marca această ocazie, ministrul Educaţiei, Javier Sota Nadal, a comandat un poem simfonic de la compozitorul peruvian Jimmy Lopez. Lucrarea intitulată „America Salvaje” este inspirată de poemul „Blasón” al lui José Santos Chocano[5]. Proiectul noii Biblioteci Naţionale a primit, în octombrie 2006, prin votul unanim al juriului, „Hexagonul de Aur”, premiul cel mai înalt al celei de-a XII-a Bienale de Arhitectură Naţională, organizat de Colegiul Arhitecţilor din Perú. În conformitate cu articolul 2 din Legea nr. 30570, Biblioteca Naţională din Perú este centrul depozitar al patrimoniului cultural bibliografic, digital, documentar, cinematografic, fotografic şi muzical din Perú şi contribuie la dezvoltarea culturală, ştiinţifică şi tehnologică, la dezvoltarea economică şi socială a ţării. Biblioteca reprezintă o sursă de cunoaştere pentru întreaga societate peruviană şi internaţională, garantând integritatea acesteia şi facilitând accesul tuturor cetăţenilor şi al generaţiilor viitoare la colecţiile sale.

Potrivit site-ului http://enacademic.com/dic.nsf/enwiki/11799043, Biblioteca Naţională a Perúului deţine un patrimoniu bibliografic estimat la aproximativ 400 de milioane de dolari. Ea dispune de colecţii de manuscrise, de carte veche, de picturi şi fotografii, de materiale speciale (hărţi, acuarele, caricaturi, desene, sculpturi), de publicaţii periodice, de partituri muzicale şi cărţi din colecţii particulare. Biblioteca pune la dispoziţia utilizatorilor săi săli de lectură, spaţii şi echipamente pentru diferite activităţi. De asemenea, oferă acces la biblioteca digitală, asigură asistenţa tehnică pentru bibliotecile din ţară, dispune de un depozit legal şi oferă spre vânzare materiale editate de bibliotecă. Biblioteca Naţională din Perú dispune de o piscină care oferă programe pentru copii, tineri şi adulţi. Utilizatorii se pot bucura de o piscină încălzită şi profesionişti remarcabili care, împreună, oferă servicii de calitate[6].

În 2011, pe vremea administrării dr. Ramón Mujica Pinilla, a fost realizat primul inventar general al colecţiilor vechi şi valoroase (secolele XV-XIX). Cu această ocazie, s-a lansat Campania „Se caută cărţile pierdute ale Bibliotecii Naţionale din Perú. Recompensă: 30 de milioane de peruani recunoscători”. Campania a fost susţinută de personalităţi ale culturii naţionale precum Mario Vargas Llosa, Fernando de Szyszlo, Ruth Shady, Tom Zuidema, Marco Martos, dar şi de instituţii internaţionale precum Memory of the World şi IFLA (UNESCO)[7]. În februarie 2011, Biblioteca Naţională din Perú raporta că a fost victima unui furt sistematic. Cinci luni mai târziu, directorul instituţiei, Ramón Mujica Pinilla, declara că au fost sustrase 932 de cărţi, în mare parte antichităţi foarte valoroase. Printre cărţile furate se aflau: o carte a lui Erasmus de Rotterdam, publicată la Paris în 1524; un manuscris intitulat „Una Vida”, scris în 1679; 125 de cărţi din colecţia generală, 414 de manuscrise din biblioteca valoroasă lăsată de istoricul Raul Porras Barrenechea şi 32 de cărţi considerate bijuterii bibliografice[8]. În acelaşi an, Biblioteca Naţională din Perú deţinea peste 7 milioane de titluri şi aproximativ 150.894 de cărţi şi 320.000 de documente de valoare istorică. Biblioteca Naţională din Perú deţine o bogată colecţie de partituri muzicale. Cele mai relevante aparţin lui José Benardo Alzedo Retuerto (1798-1878), compozitor al imnului naţional şi al multor opere de caracter patriotic, popular şi inca. O altă colecţie este aceea a lui Rosa Alarco Larrabure (1911-1980), dirijor de coruri, creator al multor compoziţii vocale ale genului popular şi un mare dirijor al corurilor şcolare. De menţionat este şi colecţia muzicologului Rodolfo Holzmann (1910-1992), un german născut în Breslau, care poate fi considerat peruanist, deoarece el a fost un cercetător al muzicii prehispanice din Perú şi un aranjor proeminent la nivel simfonic al muzicii populare. Materialul muzical deţinut de bibliotecă este îmbogăţit şi de partiturile peruane şi străine, academice şi populare, din secolele al XVII-lea, al XVIII-lea, al XIX-lea şi al XX-lea. Multe dintre aceste partituri sunt nepublicate sau au fost uitate în memoria istorică a peruanilor, de aceea, recuperarea acestei moşteniri devine necesară, prin inventarierea şi descrierea lor fizică, pentru a le face accesibile pentru compozitori, regizori, muzicologi, pentru cercetarea istorică şi chiar pentru interpretarea lor. Astfel, mai târziu, multe dintre ele vor fi declarate ca parte a patrimoniului cultural al naţiunii peruane[9]9 . Potrivit publicaţiei The Guardian din 2010, în Perú nu exista un sistem de biblioteci. În afara capitalei, situaţia a fost deosebit de acută, dar chiar şi în interiorul oraşului, majoritatea bibliotecilor municipale deţineau doar câteva volume donate şi câteva ediţii piratate şi ele. Zeci de ani, bugetul pentru achiziţia de cărţi noi al Bibliotecii Naţionale a rămas neschimbat: zero. Alfabetizarea în Perú a crescut spectaculos în ultimul secol şi împreună cu acest progres a apărut o dorinţă pentru cărţi şi tot ce reprezintă ele. Totuşi, milioane de peruani din mediul rural sunt vorbitori monolingvi ai limbilor indigene şi rămân, în consecinţă, marginalizaţi din punct de vedere politic şi economic. Într-o ţară împărţită pe rasă, etnie şi limbă, dobândirea fluenţei şi a alfabetizării în limba spaniolă a fost deseori văzută ca un prim pas important spre avansarea socioeconomică[10]. Astfel, Biblioteca Naţională din Perú a lansat în anul 2012 un proiect denumit „Semillas para el Desarrollo” (Seminţe pentru Dezvoltare), care avea ca scop construirea de biblioteci în zone marginalizate ale ţării. În demersul ei, biblioteca beneficia de sprijinul autorităţilor locale şi al mediului privat din Perú. Obiectivul principal al acestui proiect a fost ca noile biblioteci să servească drept centre inovatoare care să se concentreze asupra dezvoltării locale[11]. O iniţiativă interesantă a Bibliotecii Naţionale o constituie proiectul „Biblioteca din valiză”, care vizează promovarea cititului în rândul persoanelor aflate în penitenciare, pentru a ajuta la reeducarea, reabilitarea şi reintegrarea lor în societate. Parteneri în acest proiect sunt: Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (ICRC), Institutul Naţional al Penitenciarelor din Perú (INPE) şi Biblioteca Naţională. Peste 150 de cărţi pe teme precum autoajutorare, istorie, geografie, pregătirea tehnică şi artizanat constituie colecţia „biblioteca din valize” – trei valize pline de cărţi care călătoresc prin închisori pentru a fi citite de către deţinuţi[12]. Până în septembrie 2017, deţinuţii au cerut şi au citit aproape 3.500 de cărţi. „O bibliotecă naţională nu este un cimitir de cărţi vechi, ci un repertoriu vibrant de idei vii cu care intrăm într-o relaţie intensă atunci când citim. Citirea tuturor cărţilor bune, a spus Descartes, este ca o conversaţie cu cei mai iluştri oameni ai altor secole. O carte bună este cea care ne schimbă atunci când o citim. Cărţile bune ne fac oameni şi cetăţeni mai buni”, afirma Sinecio López pe pagina web a Bibliotecii Naţionale din Perú[13]. Potrivit comunicatului de presă din 22 februarie 2018, dat de către conducerea instituţiei, reiese că „Misiunea Bibliotecii Naţionale a Perúului pentru anul 2021 este de a contribui la eliminarea lacunelor în ceea ce priveşte accesul la informaţii, astfel încât toţi cei din Perú să se simtă cetăţeni, în special cei care au fost invizibili pentru stat. Vorbim despre persoanele cu dizabilităţi, persoanele în vârstă şi cei care nu au limba spaniolă ca limbă oficială”[14]. De asemenea, se lucrează încontinuu pentru a crea o nouă imagine a Bibliotecii Naţionale, dorindu-se ca aceasta să nu mai fie văzută ca un depozit de cărţi. „Biblioteca nu este doar o colecţie de cărţi, ci este mai mult. Din acest punct de vedere, ea reprezintă fotografia, teatrul, dansul, muzica şi, evident, cărţile”, afirma Juan Antonio Silva Sologuren, directorul instituţiei.

[1] Kieran Falconer, Peru, Editura Times Books International, Singapore, 1995, p. 5.

[2] https://www.livinginperu.com/national-library-of-peru-194-years-of-creation-107433-2/

[3] https://en.wikipedia.org/wiki/National_Library_of_Peru

[4] *** World Encyclopedia of Library and Information Services, ed. a 3-a, Editura American Library Association, 1993, s.l., p. 655

[5] http://www.peruviantimes.com/26/perus-national-library-seeks-to-recover-antique-books-closes-access-tocollection-for-inventory/11053/

[6] http://www.bnp.gob.pe/

[7] http://www.bnp.gob.pe/institucion/nuestra-historia/

[8] http://www.livinginperu.com/news-15589-crime-932-books-stolen-from-the-national-library-of-peru/

[9] http://www.bnp.gob.pe/colecciones/las-colecciones-de-partituras-de-la-biblioteca-nacional-del-peru/

[10] https://www.theguardian.com/books/gallery/2010/jan/18/book-pirates-peru

[11] http://beyondaccess.net/2012/12/21/libraries-meet-eight-development-goals-ramon-mujica/

[12] https://www.icrc.org/en/document/books-travelling-through-perus-prisons

[13] http://www.bnp.gob.pe/institucion/nuestra-historia/

[14] http://www.bnp.gob.pe/bnp-lanza-programacion-teatral-2018-del-teatro-auditorio-mario-vargas-llosa/

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: