TIT BUD – folclorist, preot şi scriitor bisericesc

de Alina LEMNEAN

Tit Bud s-a născut la 24 decembrie 1846, în localitatea Sat Şugatag. A urmat studiile secundare la Ungvar şi Beiuş, iar după obţinerea bacalaureatului (1865) îşi finalizează studiile (teologice ) la Gherla. Timp de patru ani este preot capelan în Ieud, apoi avansat la Episcopia din Gherla, unde i se încredinţează diverse funcţii administrative. La cerere se întoarce în satul natal şi se impune printr-o vastă activitate socială şi culturală. Ca revizor diecezan, preşedinte al Reuniunii docenţilor români din Maramureş, vicepreşedinte al Societăţii ASTRA din Maramureş timp de trei decenii (1887-1917) şi vicepreşedinte al Asociaţiunii pentru cultura poporului român din Maramureş, a contribuit la dezvoltarea învăţământului, a întreprins studii de istorie bisericească, a tradus literatură universală şi a impulsionat cercetările de folclor în ţinut. A depus o mare activitate şi în momente de mari necazuri şi greutăţi a scos-o la liman împreună cu celebrul istoric Ioan Mihaly de Apşa şi alţi intelectuali maramureşeni.

Fiind scriitor bisericesc, de un larg interes se bucură cărţile lui despre istoria parohiilor şi mănăstirilor din Maramureş Însămnări şi date despre înfiinţarea parohiei greco-catolice române din Sighetul Maramureşului, 1905, Date istorice despre protopopiatele, parohiile şi mănăstirile române din Maramureş, din timpurile vechi până în anul 1911, precum şi Viaţa sânţilor 1897. Din literatura universală, traduce un roman al lui Adrien Gabrielly, De unde nu este reîntoarcere 1872, în pagini de revistă rămânând o povestire de A. Daudet şi alte câteva povestiri ale căror autori nu sunt indicaţi.

Tit Bud are meritul de a fi făcut din cercetarea folclorului un mijloc de afirmare naţională. Primele texte folclorice le tipăreşte în revista Familia 1872 ţi răspunde la chestionarul lui Nicolae Densuşianu privind „tradiţiunile folclorice” (1889) lucru deosebit de preţios – manuscrisul fiind păstrat la Biblioteca Academiei Române şi studiat de cei interesaţi de cultura şi folclorul Maramureşului istoric. Bud se situează în fruntea unei largi acţiuni de adunare a folclorului, iniţiată de corpul didactic din Maramureş. În acest sens întocmeşte un apel Către domnii docenţi din vicariatul Maramureşului în (Gutinul, Baia Mare, an. I, nr. 2, 1889, p. 4) reprodus în Familia şi Amicul familiei. În urma acestui apel Bud adună circa 800 piese, poezii şi poveşti (majoritatea culese de învăţătorul Petru Bilţiu Dăncuş) pe baza cărora întocmeşte volumul Poezii populare din Maramureş, recomandat de Alexandru Ţiplea lui Ion Bianu, a apărut în 1908, în seria Din viaţa poporului român editată de Academia Română. Volumul conţine 362 poezii, balade, doine de jale, de dragoste, ostăşeşti şi voiniceşti, chiuituri şi colinde. Lucrarea face parte din fondul de aur al folcloristicii româneşti şi a fost foarte bine apreciată de Nicolae Iorga, Ion Bianu şi alţii.

Colecţia lui Bud, împreună cu aceea a lui Alexandru Ţiplea (1906) sunt primele care au consemnat repertoriul folcloric maramureşean din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Colecţiile lor se află îngropate în colbul uitării şi n-ar fi rău dacă cineva le-ar scoate la lumină.

Activitatea sa s-a manifestat în trei direcţii deosebite: teologică, istorică şi folcloristică lăsând în aceste domenii lucrări de referinţă.

Volume:

Concordantia biblica reale.- Gherla, 1876.

Catechese pentru pruncii scolari din scolele elementare poporale.- Gherla: Tipografia Diecesana, 1877 – prelucrate după G. Mey.

Cuvântări funebrale şi iertăţiuni, tom II.- Gherla, 1877 – traducere şi prelucrare.

Îndreptar practic pentru păstorii sufleteşti, 1883 – conţine tot ce trebuie să ţtie preoţii în materie de pastoraţie şi administraţie.

Tipic bisericesc.- Gherla, 1886.

Disertaţiune despre episcopii şi vicarii români din Maramureş.- Gherla, 1891.

Tipic preoţesc.- Gherla, 1894.

Viaţa preacuratei vergure Maria.- Gherla, 1897.

Viaţa Sânţilor, Imprimată în Tipografia Diecesană.- Gherla, 1897.

Însămnări şi date despre înfiinţarea parohiei gr.-cat. Române din Sighetul Maramureşului.- Gherla, 1905.

Analele Asociaţiunii pentru cultura poporului român din Maramurăş (1860-1905) editate prin Comitetul Asociaţiunii – Gherla: Tipografia „Aurora” A. Todoran, 1906.

Poezii populare din Maramureş.- Bucureşti, 1908.

Date istorice despre protopopiatele, parochiile şi mânăstirile române din Maramureş din timpurile vechi până în anul 1911. Tipografia Diecesană, [s.n.].- Gherla, 1911.

Traduceri:

 Gabrielly, Adrien. De unde nu este întoarcere : [Roman].- Pesta, 1872 (volum tradus).

Daudet, Alphonse. Prelegerea ultimă. în Gutinul, 1, 17 mar. 1889, p. 2-3.

Adevăruri momentane: (novelă germană). în Familia, 25, 1889, p. 30-35.

France, A. Rugăciune pentru sufletul morţilor. în Gazeta Transilvaniei, nr. 9, 1891.

Articole publicate în reviste:

Doine şi hore poporale – Din Maramureşiu. Familia, 8, nr. 36, 3/15 sep. 1872, p. 425.

Culegere de poezii poporane în Maramureş. Familia, nr. 25, 1889.

Către stimaţii domni docenţi din Vicariatul Maramureş. Gutinul, 2, nr. 3, 15 ian. 1890, p. 4.

O pagină din istoria bisericească a Maramureşului. Transilvania, 30, nr. 6, iunie, 1899, p. 200-205.

Asociaţiunea pentru cultura poporului român din Maramureş. Transilvania, 33, nr. 5, sep.-oct., 1902, p. 160.

Referinţe critice:

În volume:

Diaconovich, Corneliu. Enciclopedia română. Tom 1.- Sibiu, 1898, p. 619.

Analele Academiei Române, Seria 2-a, Tom 35, 1912-1913, Partea administrativă şi desbaterile.- Bucureşti, 1913, p. 252-253.

Iorga, Nicolae. Neamul românesc în Ardeal şi Ţara Ungurească la 1906.- Bucureşti, 1939, p. 320-321.

Predescu, Lucian. Enciclopedia Cugetarea.- Bucureşti, 1940, p. 136.

Pop, Dumitru. Folcloristica Maramureşului.- Bucureşti, 1970, p. 71-84 şi 287-292.

Bârlea, Ovidiu. Istoria folcloristicii româneşti.- Bucureşti, 1974, p. 421-422.

Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900.- Bucureşti: Editura Academiei R.S.R., 1979, p. 127.

Datcu, Iordan şi Stroescu, S.C. Dicţionarul folcloriştilor. Folclorul literar românesc.- Bucureşti, 1979, p. 91.

Radu, Andrei. Cultura franceză la românii din Transilvania până la Unire.- Cluj Napoca : Dacia, 1982, p. 87-88, 140, 152.

Bibliografia românească modernă: (1831-1918). Vol. I. A-C.- Bucureşti : Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984, p. 491-492.

Datcu, Iordan. Dicţionarul etnologilor români. Vol.I.- Bucureşti : Editura Saeculum I.O., 1998, p. 118.

Temian, Laura; Marinescu, Otilia; Brezovszki, Ana-Maria. Autori maramureşeni.- Baia Mare : Umbria, 2000, p. 98-99.

Păcurariu, Mircea. Dicţionarul teologilor români.- Bucureşti : Editura Enciclopedică, 2002, p. 69-70.

Dicţionarul general al literaturii române. Vol.1. A-B.- Bucureşti : Univers Enciclopedic, 2004, p. 686-687.

Ştef, Dorin. Istoria folcloristicii maramureşene.- Baia Mare : Editura Ethnologica, 2006, p. 26-28.

În periodice:

Vicarul Tit Bud. Gazeta Maramurăşană, 8, nr. 32, 26 aug. 1927, p. 2.

Berinde, Ion. Folclor şi folclorişti maramureşeni. Pentru socialism, 18, nr. 4626, 7 dec. 1968, p. 3.

Chiş Şter, Ioan. „Astra” şi cultura populară. Studii şi articole, vol.4, Baia Mare, 1988, p. 155-156.

Thira, Viorel. Un vicar de pe vremuri: Tit Bud. Graiul Bisericii Noastre (Baia Mare), 2, nr. 7-8, 1992, p. 8, 6; Bibliotheca Septentrionalis (Baia Mare), 4, nr. 2, nov. 1996, p. 7-11.

Bilţiu, Pamfil. 150 de ani de la naşterea lui Tit Bud: Neobosit luptător pentru emanciparea social-economică şi culturală a Maramureşului. Graiul Maramureşului, 8, nr. 2052, 27dec. 1996, p. 1-6.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: