Despre ctitorii de la Mănăstirea Coșuna-Bucovățul Vechi

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Când se vorbeşte despre ctitorii de la Mănăstirea Coşuna-Bucovăţul Vechi, de obicei sunt amintiţi numai marele ban Stepan şi fiul său, marele clucer Pârvu, ajuns mare logofăt. Cu toate acestea, primii ctitori al Mănăstirii trebuie căutaţi între strămoşii lor, întrucât ei nu sunt ctitori fondatori, ci numai restauratori ai unui vechi aşezământ monahal.

Despre cei dintâi ctitori ai Mănăstirii Coşuna-Bucovăţul Vechi, se crede că se înrudeau cu Mircea cel Bătrân (1386-1418) şi „au ridicat aici, pe ruinele altei biserici, Coşuna Veche”. De aceea, între ei, este trecut Basarab cel Tânăr sau Ţepeluş, iar după distrugerea suferită în jurul anului 1509, când a avut loc conflictul capital între ctitori şi boierii Craioveşti, a fost refăcută de Neagoe Basarab. De asemenea, în 1571, când Stepan dă jumătate din satul Smărdăşteţ acestei Mănăstiri, nu se menţionează că ar fi ctitoria lui, iar pisania nu consemnează că ar fi fost zidită din „temelie”. Numai pomelnicul zugrăvit la proscomidiarul bisericii Mănăstirii Bucovăţul Nou spune că „Stepan, vel ban, Pârvu, vel clucer. Aceştia sunt cei mai dintâi ctitori care au ridicat Mănăstirea cea veche de peste Jiu”.

Stepan, după ultimele cercetări istorice, este oltean din Grădiştea de pe Olt, născut în primul deceniu al secolului al XVI-lea. El s-a distins, în general, ca oştean destoinic şi cărturar luminat. Probabil a învăţat carte într-o şcoală mănăstirească din Oltenia. În tinereţe a slujit familia lui Alexandru Mircea Vodă la Constantinopol şi Alep, unde fusese exilată în urma insistenţelor lui Mircea Ciobanul (1545-1552; 1553-1554; 1558-1559). După importantele misiuni îndeplinite la Constantinopol şi în Transilvania, se crede că era un bun cunoscător al limbilor slavonă, greacă, turcă şi latină.

Datorită calităţilor sale cărturăreşti şi militare, începând cu anul 1559, Stepan face parte din „boieriile” ţării. După lupta de la Boian, devine mare portar. În această funcţie, îndeplineşte misiunile încredinţate de domnitor: întâmpină la sosire şi însoţeşte la plecare personalităţile de peste hotare; îngrijeşte de găzduirea, de hrana lor şi de înmânarea darurilor trimise de domnitor; colaborează cu marele clucer, cu pitarul şi cu slugerul, pentru îngrijirea solilor. După trei ani, este numit clucer (1562), apoi mare clucer, deţinând această slujbă mai mult timp. Ca mare clucer, avea în grija sa toate magaziile şi depozitele cu provizii, pivniţele şi cămările curţii domneşti.

După ocuparea tronului Ţării Româneşti de către Alexandru II Mircea, Stepan este ridicat (1570) la cea mai înaltă demnitate. Şi anume, ban al Craiovei, primind averi întinse. Ca mare ban, cârmuia Oltenia în numele domnitorului, având atribuţii administrative, judecătoreşti şi militare. În această perioadă, potrivit obiceiului vremii, restaurează şi înzestrează cu moşii Mănăstirea Coşuna-Bucovăţul Vechi, pentru a fi gropniţă familiei sale.

Marele ban Stepan, după o viaţă bogată în evenimente şi realizări politice şi religioase, a încetat din viaţă la 11 decembrie 1574, potrivit inscripţiei de pe piatra funerară din pronaosul bisericii Mănăstirii restaurate de el.”

Monumentul istoric-bisericesc COŞUNA – BUCOVĂŢUL VECHI

CRAIOVA

Autor Arhim. Veniamin Micle

Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1982.

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfintele+L%C4%83ca%C5%9Furi&optiune2=Mitropolia+Olteniei

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

„România Magnifică” – http://www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: