Istoria de lângă noi. Castelul Teleki din Pribileşti, comuna Satulung

de Gelu DRAGOŞ

Castelul Teleki din Pribileşti, comuna Satulung a fost construit în secolul al XIX-lea, fiind utilizat ca reşedinţă a familiei nobiliare maghiare Teleki Géza. În anul 1897 castelul a fost supraetajat şi modernizat în stil eclectic, iar până la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, a rămas în administrarea contelui Teleki Pál (1879-1941) şi urmaşilor acestuia.

Acesta, cunoscut ca fiind „Groful de la Pribileşti”, a fost geograf, membru al Academiei ungare de ştiinţă iar ca om politic, a ajuns prim-ministru al Ungariei în perioadele 1920-1921 şi 1939-1941. Tatăl său, Géza Teleki (1843-1913), a fost scriitor şi om politic maghiar, ajuns pentru o perioadă scurtă ministru de interne în Imperiul Austro-Ungar. Mama contelui de la Pribileşti a fost Irén Murati (1852-1941), fiica unui bogat negustor grec.

La 25 iulie 1920, guvernatorul Miklós Horthy îl desemnează pe contele Teleki Pál ca prim-ministru. La 14 aprilie, în anul 1921, Teleki Pál eşuează în negocieri cu Carol al IV-lea şi îşi dă demisia. Rămâne însă celebru în istorie pentru cele 12 legi anti-evreieşti pe care le-a iniţiat în primul său mandat. E de menţionat acel „numerus Claurus” devenit catastrofal în timp. În anul 1940, Teleki Pál se întâlneşte în Germania cu Adolf Hitler şi-i propune deportarea evreilor din Europa după încheierea războiului.

Teleki Pál apare în anul 1938 ca ministru al Culturii, fiind unul dintre reprezentanţii delegaţiei Ungariei la Dictatul de la Viena. Pe 12 decembrie 1940, la Belgrad, acesta semnează tratatul de prietenie cu Iugoslavia, dar la 2 aprilie 1941, Horthy permite trupelor germane să treacă prin Ungaria spre Iugoslavia determinându-l pe Teleki Pál ca în numele Codului onoarei nobililor maghiari să se sinucidă în ziua următoare de după gestul lui Horthy. În 1949, imobilul a fost naţionalizat de proaspătul regim instaurat, iar în regimul comunist a avut diverse întrebuinţări: sală de baluri, de cinema, depozit pentru cereale, sediu al Cooperativei Agricole de Producţie Pribileşti, două dintre săli funcţionând ca grădiniţă pentru preşcolarii din Pribileşti. Tot în 1949 întreg mobilierul aflat în interiorul castelului a fost furat de către localnici sau şefii noii nomenclaturi sau aruncat.

Întrucât domeniul nu a fost revendicat de moştenitorii vechilor proprietari, în 2006 a trecut în proprietatea privată a comunei Satulung. În anul 2007, imobilul a fost cumpărat de un urmaş englez al familiei Teleki. Preţul stabilit în urma evaluării a fost de 244.000 de euro plus TVA. Pe atunci, primarul comunei Satulung dl. Augustin Panici motiva că primăria n-are bani pentru reabilitarea monumentului şi că imobilul ar putea fi inclus într-un circuit turistic ca „punct forte” al regiunii. De-a lungul timpului, clădirea a fost vizată pentru mai multe proiecte, cel mai răsunător fiind de Centru cultural de interes zonal sau cazinou. Dar proiectul a rămas tot la stadiu de declaraţie. După mai multe runde de licitaţii, autorităţile locale au reuşit să scape de castel.

După renunţarea Ministerului Culturii şi Cultelor la dreptul de preemţiune, monumentul a fost vândut de către Primăria Satulung (septembrie 2007), firmei GIPFIX CONSTRUCT SRL Bucureşti, societate comercială cu capital privat integral străin (asociaţi cetăţeanul britanic Peter John Tweedie şi Mariana Tweedie, cu dubla cetăţenie, română şi britanică) firmei, avându-l ca administrator pe Tweedie Peter John, descendent al familiei Teleki.

În ianuarie 2008, Monitorul Oficial menţiona apariţia unei societăţi comerciale numită „Castelul Teleki SRL” care avea ca obiect de activitate turismul. Fondator şi administrator al acestei societăţi este acelaşi cetăţean britanic.

Numai că vânzarea nu s-a dovedit a fi o mişcare câştigătoare. Nici noul proprietar, deşi străin, nu respectă prevederile Legii 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice. Mai exact, în documentaţia depusă pentru participarea la licitaţia organizată de Primăria Satulung în 2007, reprezentanţii firmei şi-au asumat angajamentul de a transforma clădirea în centru de conferinţe. Termenul propus de ei pentru finalizarea lucrărilor era decembrie 2009. Doar că, la un an de la termenul teoretic de finalizare, lucrările nici nu au început! Ba mai mult, proprietarii şi-au neglijat obligaţiile legale de protecţie, consolidare, conservare, întreţinere şi asigurare a integralităţii clădirii, determinând amplificarea stării de degradare a imobilului şi aşa „şubredă”.

Astăzi, aprilie 2019, monumentul, încadrat în categoria de arhitectură „castel” (cu 2 nivele, 2 turnuri laterale şi 3 tipuri de ferestre, având o suprafaţă de 600 metri pătraţi) se află într-o stare avansată de degradare, prefigurându-se riscul prăbuşirii sale.

Starea de conservare nesatisfăcătoare este generată de neglijenţa proprietarului care nu a întreprins, de la achiziţie, nici o intervenţie de restaurare deşi prin contractul de vânzare-cumpărare s-a angajat să transforme monumentul în centru de conferinţe/recepţii până la sfârşitul anului 2009. Perpetuarea acestei stări de fapt este cauzată şi de pasivitatea autorităţilor locale, care tolerează lipsa de preocupare a actualului proprietar, cu toate că au competenţa de a aplica inclusiv amenzi în cazul în care constată încălcări ale obligaţiilor privind întreţinerea monumentelor istorice. Să mai spunem faptul că grandiosul castel nu a fost renovat niciodată, singura parte refăcută fiind acoperişul (care la rândul lui are nevoie de reparaţii), în 1998, de către Ministerul culturii, pe vremea ministrului Ion Caramitru. Localitatea Pribileşti, atestată documentar din 1405, a aparţinut domeniului Cetăţii Chioar şi a fost deţinută de familia Dragffy, iar în a doua jumătate a secolului XVII-lea a fost donată familiei Teleki.

Poate că acest articol îi va sensibiliza în ceea ce priveşte soarta castelului din Pribileşti pe cei de la Primăria Satulung, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Maramureş şi Consiliul Judeţean Maramureş.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: