31 August – Ziua Limbii Romane – Istroromânii

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Apoi însoţit de domnul Niederkom, m-am dus pe jos la comuna românească Grădine, ce se numeşte şi Gradigne (literele gn ca în italieneşte) unde am ajuns după o oră de călătorie pe un drum foarte rău; nu sunt decât nişte cărări printre bolovani şi pe marginea râpilor şi a prăpăstiilor, care pun viaţa în pericol la cea mai mică nebăgare de seamă. Înainte de a ajunge în Grădine, te urci pe muntele Santa-Croce, de unde se desfăşoară înaintea ochilor o privelişte încântătoare.

De aici te scobori drept în Grădine.
Acolo am poposit în casa lui Ion Sulici. Stăpânul casei era dus din sat, n-am aflat acolo decât pe o bătrână stând la foc cu furca-n brâu şi torcând lână, căreia îi zisei în limba româno-istriană pe care o învăţasem puţin mai dinainte:
– „Bură zi”.
Bătrâna se uită lung la mine cu mirare, şi-mi răspunse îndată:
– „Bură zi”.
– „Iuve gospodarul”, adăugai?
– „Va viri măre demăreţă”, îmi răspunse dânsa.
– „Betâră ai feţiori şi fete”?
– „Am un feţior şi ură fetă”, zise bătrâna.
– „Iuve feţioru şi feta”?
– „Cu oile la păsciure”.
– „Ce faci colo”?
– „Torc ceastă lără oaba cu fusu”.
Îndată după aceea se umplu casa de oameni, care venise să mă vadă, şi intrând apoi în vorbă cu ei, mă întrebau:
– „De ’nde esci”?
– Escu di larg”, zisei eu.
– „Cum se chiamă paesu de ‘nde tu viri”, mă întrebară ei.
– „România”, le răspunsei.
– „Câţi omiri sunt în România acmu”?
– „Sunt cinci milione”, răspunsei.
Ei atunci se mirară de ceea ce spun şi-mi zise:
– „Romania e villagio prope di monte Maggiore, cât ce eşiţi foară di Bogliuno, vedeţi Romania”.

Aici am rămas şi eu mirat, şi întrebai din nou, dacă ştiu ei că este în adevăr un sat numit România în părţile lor. Ei mă asigurară cu toţii că da, şi într-adevăr mai târziu căutând pe harta Istriei, am dat de un sat aproape de Bogliune, cu numele de Romania.

Mai stând de vorbă cu femeile bătrâne şi cu bătrânii de acolo, i-am întrebat despre obiceiurile şi datinile lor şi, luând note despre tot ce-mi spuseră, pornii mai departe zicându-le:
– „Domnul cu voi omori buri”.
– „Domnul cu tire”!
Citez aici numele câtorva familii din Grădine:
Brancilă, Braiuha, Frunul, Muzul, Niţul, Livescu, Zălescu şi altele.

Din volumul

O călătorie în satele româneşti din Istria
Teodor T. Burada
1896, reeditare 2003

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Balcanii

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

„România Magnifică” – http://www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: