Inima ta m-a găsit

de Irina Lucia MIHALCA

Ai nevoie de o lume
ce se naşte în fiecare clipă,
vibrează-n tine cu tot ce are-n ea,
te-aşezi, o priveşti, asculţi tot,
o lume ce parcă prinde viaţă,
conturul caselor, linia cerului,
cupola bisericii.
Ai îmbrăţişat fiecare om,
ai trecut pe fiecare stradă
cu gândul că eşti, acolo,
în istoria ei
şi fiecare pas
a fost o mulţumire
adresată iubirii care te poartă.
Ai intrat în fiecare inimă
şi i-ai simţit bătaia,
ai spus o rugăciune lumii întregi
şi-ai înţeles că eşti în mine.
Inima ta m-a găsit!

Acum nu mai sunt doar a mea,
ci şi a ta,
acum vezi cu ochii mei.
Oriunde mergi sunt cu tine.
Sunt şi nu sunt cea pe care-o ştii,
sunt cea care devin prin tot ce vei mai fi.

De ce e nevoie de doi într-o poveste
care s-atingă simţirea potirului sacru,
asemeni curgerii mele în tine?
Cine e-n spatele acestor cuvinte
şi-a gândurilor nerostite,
înspre ce ne-ndreptăm?
Treaptă a dorinţei neostoite
– trepidaţie şi exaltare -,
cum poţi avea mai mult
dacă nu-ţi doreşti
să ai şi să ştii mai mult?

Cumva trăieşti, ca o nălucă,
undeva, în inima mea,
ai ajuns în faţa iubirii mele.
Prin mine curge acel zbor cu viaţa,
acolo unde lumea
s-a aprins în noi şi prin noi.
În clipa când te-am luat de mână,
prin razele de lumină,
clipele s-au scris irevocabil.

Nu ştiai cum este
să te vezi în oglinda mea.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: