Ține-mă de braț…

de Emil I. BOZGA

Hai să fugim în lumi ce ne-aparţin
Şi să lăsăm în urmă amintiri ce dor,
Noi nu putem trăi în lumea lor,
A celor ce ne-au interzis să mai zâmbim.

Dă-mi mâna ta şi ţine-mă de braţ
Şi-o să plecăm cu primul tren ce vine,
În lumea care nouă ne-aparţine
Şi să-i lăsăm în tristul lor nesaţ.

Oriunde-ar fi, în orice colţ al lumii,
Doar să putem trăi așa ca noi,
Cu zâmbete, îmbrăţişări şi cu nevoi,
Nu sub papuc aşa cum vor doar unii.

Ne vom hrăni cu libertate pură,
Sub ceru-albastru vom putea spera,
La ce vrem noi şi nu altcineva,
Lăsând în urmă răcnete şi ură.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: