Consideraţii despre Eroii şi Martirii Neamului Românesc

de jr. col. (r) dr. Eugen-Nicolae ROTĂRESCU

 Motto: „Istoria este învăţătoarea vieţii” (Cicero, 106-43 î.Hr.)

România de astăzi este un produs istoric rezultat după secole de „lucrare a poporului român asupra lui însuşi”.

Poporul român are un trecut plin de glorii, de eroi şi martiri care au făurit istoria noastră. Eroii şi martirii neamului sunt dovezi emblematice şi nemuritoare în sufletul şi mintea românilor.

Despre înţelegerea conceptelor de eroi şi martiri au fost exprimate foarte multe opinii, în sinteză, aceştia au fost şi reprezintă modele de curaj şi fapte concrete a celor care şi-au pus viaţa în pericol sau au murit pe câmpul de luptă pentru apărarea Patriei, în închisori şi lagăre de exterminare pentru apărarea convingerilor religioase, culturale sau ştiinţifice.

În acest sens, nu putem uita eroii neamului nostru, care şi-au pierdut viaţa în luptele pentru apărarea pământului strămoşesc, în Războiul pentru Independenţă (1877-1878), pentru Reîntregirea Neamului (1916-1918), în cel de-al doilea Război Mondial (1940-1944), pe cei care au suferit chinuri mari sau au murit în închisorile comuniste pentru apărarea credinţei ortodoxe, etc.

Cunoaştem cu adevărat istoria, eroii şi martirii neamului?

Adevărul şi istoria poporului român nu pot fi îngropate sau aruncate la lada de gunoi, după cum, eroii şi martirii neamului nostru nu pot fi ignoraţi sau chiar uitaţi de generaţiile prezente şi viitoare.

Jertfa eroilor şi martirilor neamului ne-a oferit, celor prezenţi, libertatea, dreptul de a fi demni şi mândri că suntem români, că, încă, ne putem ridica deasupra greutăţilor şi neîmplinirilor de astăzi.

Dacă nu ştim nimic, sau avem cunoştinţe puţine despre eroii şi martirii neamului nostru, vom deveni victime sigure a celor care ne vor a ne ţine sub obroc, să ne manipuleze pentru a trăi în afara realităţii, să devenim şovăielnici în păstrarea identităţii de român şi de a părăsi cu ușurinţă sentimentele de Neam şi Ţară.

Un român educat, cunoscător al culturii româneşti, va preţui întotdeauna valorile şi tradiţiile autentice, legile credinţei strămoşeşti. Cine va cunoaşte istoria, faptele eroilor şi martirilor noştri, va înţelege şi preţui mai bine viaţa sa, rolul lui în asigurarea continuităţii Neamului Românesc.

Aşadar, se cuvine să cinstim şi să preţuim eroii şi martirii neamului în fiecare moment al vieţii noastre, altfel, legi cumplite vor guverna vieţile noastre, nesiguranţa şi frica vor conduce la pierderea de sine şi căderea în neant a comunităţii româneşti.

Ce constatări avem în zilele noastre?

Genialul Mihai Eminescu, avea dreptate şi are şi astăzi, când a scris: „De aproape două mii de ani, ni se predică să ne iubim, iar noi ne sfâşiem”. Scriitorul Tudor Arghezi scria la vremea sa, „ce bogată este omenirea în idei şi ce săracă este în fapte”.

Dan Puric, o personalitate contemporană, aprecia că „publicul s-a vulgarizat” şi îi place „să coboare la nivel de populaţie”, iar marele actor Florin Piersic, la vârsta de 83 de ani, sublinia „aşa s-a făcut lumea de rea, că mă mir că se mai face ziuă”.

Într-adevăr, România a tranzitat în ultimii 30 de ani, dintr-o criză în alta, politic, economic, social şi moral şi este „controlată şi condusă de străini care deţin pârghiile strategice ale puterii”, susţine Călin Georgescu – expert în dezvoltare durabilă.

Aş vrea să greşesc, dar, se pare că familia nu mai este baza Patriei, iar educaţia în şcoli, despre istoria neamului nostru „există, dar lipseşte cu desăvârşire”.

Sentimentul şi actul patriotic, faptele eroice se nasc în mediul familial şi din cunoaşterea istoriei, susţinută ca educaţie formativă în şcoli, prin canalele mass-media, etc.

Cred că, nu este bine pentru generaţia prezentă şi cea viitoare, ca lipsa patriotismului şi obedienţa faţă de străinătate, să devină caracteristici în gândirea şi acţiunea unor categorii de români.

Astăzi, nu avem un manual de Istorie elaborată după principiul cronologiei istorice, scrisă, clară, pe înţelesul tuturor, pentru a o purta cu noi, să o simţim, aşa cum credincioşii au Biblia.

Prin educaţie istorică, fiecare român va fixa în mintea şi sufletul său, istoria neamului, experienţa cu care s-au confruntat toate generaţiile anterioare şi va fi transmisă din generaţie în generaţie, prin formare continuă, pe parcursul întregii vieţi a fiecărui român şi a comunităţii româneşti.

Nu putem supravieţui omeneşte, şi cu atât mai mult, să fim fericiţi, fără muncă, educaţie, cultură, credinţă şi fără respect deplin faţă de istoria noastră, fără cunoaşterea şi preţuirea eroilor şi martirilor neamului.

România este încă a noastră, chiar dacă se află în valuri tulburi, suntem o ţară, un neam, avem o limbă şi o istorie proprie, de aceea trebuie să rămânem treji şi activi în păstrarea şi consolidarea sevei Naţiei Române.

Prin faptele noastre îi vom putea cinsti şi preţui pe eroii şi martirii neamului şi aş dori să nu se confirme aprecierea lui Albert Einstein, că „Universul şi prostia sunt infinite, de Univers nu sunt chiar sigur”.

Să fim loiali României, buni patrioţi şi rezistenţi la provocările exterioare, potrivnice intereselor naţionale româneşti!

Trebuie să fii bun pentru ţară, nu pentru dirijorii din afară”.

(Augustin Buzura)

Dormiţi în pace umbre, martiri ai României
Ce-aţi îngrăşat pământul cu sânge de eroi!
Bătrâni cărunţi cu vază şi floarea tinerimei,
Ce-n lupte sângeroase căzând, v-aţi rupt din noi!

(Andrei Mureşanu)

Sibiu, 15 noiembrie 2019

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: