În golul oglinzii…

de Irina Lucia MIHALCA

În golul oglinzii,
azi ţi-ai văzut fiul mort,
un văl de oboseală a măturat peste tine
pacea dimineţii de primăvară.

În somnul inimilor topite într-una,
pentru o clipă nu ai mai existat,
copleşit nu-nţelegeai nimic,
totul se spulberase,
o viaţă fără a trăi în ea,
o altă identitate, o nouă formă,
un cadru dilatat
ţi-a explodat toate simţurile,
nu mai ştiai cine eşti,

Întors în timp,
fiecare clipă te-a răscolit,
din cele mai îndepărtate şi-nstrăinate trăiri,
un alt început şi-un gând năucitor
ai lăsat alături de corpul tău.

Pe trecerea de pietoni
– doar tu şi fiul nenăscut -,
în viteză, razant, o maşină a ţâşnit,
de nicăieri spre nicăieri…

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: