O adiere… 

de Vera TEREBEȘI

O adiere ușoară de vânt venită de la marginea pământului, a zburat deasupra tuturor timpurilor… a traversat munții, cerul… a străbătut întunericul și lumina… o adiere blândă, curajoasă, și nerăbdătoare să întâlnească floarea mult dorită… cea mai frumoasă floare dintre toate florile de câmp… un mac roșu…

Ajunsă lângă el, începu să se învârtă în jurul lui învăluindu-l în culorile ei, farmecul ei… în cercuri care ascund parfumul dulce al macului… oferindu-i picături de ploaie să crească, o bătaie de inimă, o boare de primăvară, o răsuflare… dând culoare cerului, căldură și viață sentimentelor demult uitate… primind permisiunea să își odihnească gândurile pe cerul sentimentelor lui…

– Tu m-ai sădit și ai grijă de mine!… spuse macul.

– Și o să am mereu… cât îmi bate inima… dacă îmi dai voie…

– Dacă nu aș fi dorit, nu m-aş fi prins…

– De ce mi-a fost așa dor de tine?

– Pentru că tot ce faci o faci din dragoste… m-ai fi putut sădi și să uiți de mine…

– Nu puteam face asta! spuse adierea. Odată ce ai sădit… trebuie să ai grijă de ce crește… Să te bucuri de tot… din prima clipă… până la sfârșitul anotimpului…

pictura realizată de Vera Terebeși

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: