de Vera TEREBEȘI
Am adormit… cu gândul la tine, Fericire, te-am așteptat… ți-am luat toate gândurile în brațe… și din nou am așteptat… o adiere, un surâs… Am refuzat să pun gândurile deoparte… de parcă ar fi putut prinde viață… M-am trezit… te simt… și mai simt o adiere de vânt ce mă înconjoară… mi-a aranjat șuvița… Pentru că nu am mai văzut norii din cauza amurgului, am urmărit stelele nopții… de acolo m-ai urmărit cu mii de ochi… Nicio clipă nu m-ai lăsat singură… De dincolo de marea de vise… te pregătești să vii…, dar călătoria dintre noi este atât de lungă…, iar cartea vieții noastre a fost scrisă deja…