Timp carnivor, fără timp

de Irina Lucia MIHALCA

Timpul ni s-a depărtat treptat, treptat,
ne-am fărâmat puţin câte puţin,
în urma noastră a rămas totul,
agonia inimilor
e doar durerea prezentului.

Poate ne vom reîntâlni
într-o toamnă-primăvară
cu fum de frunze şi parfum de vis.

Îmi vei strânge mâna fără să te ştiu,
fără să mă ştii,
vom fi, iar, copii târzii,
într-un alt vis, într-o nouă viaţă.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: