de Cosmin LAURAN
Taie, Doamne, lemnul verde,
că sămânța ni se pierde,
ni-l lasă pe ăl bătrân
să ne fie iar’ stăpân,
și pân’ li-i aduce
ne mai fă o cruce.
(Poezia este din volumul Anotimpuri cu tine, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2019, p. 55.)