AMINTIRI SUB GEAM

de Eugen Emil COȚA

după Valer Popean

Sub geamul tău plesnit, crăpat,
Vântul bate nu-i lumină
Iar eu degeaba am tot stat
Când mă chema a ta vecină.

S-au adunat la geamul tău
Păianjeni mari cât veacul,
Aici mi-ngrop păreri de rău
Că nu dau nici de dracul. 

Sub geamul tău, ca o statuie
Stau, barba mi-e brumată,
O simfonie-n toate nu e
Și nici stafia ta-nghețată.

Sub geamul tău ucid secunde
Și-o să-mi ucid și dorul,
Se duc și clipe dulci, fecunde
Se sparge chiar ulciorul.

Aș plânge de n-aș fi poet
Dar mă vaier prin poeme,
La șaizeci… stau și repet;
Haide, vino, nu te teme!

(Această publicare se datorează includerii autorului Eugen Emil Coța în Antologia de poezie și proză – OPREȘTE-MĂ, LA TINE, MARAMUREȘ, ca o formă de respect, stimă și prețuire, din partea coordonatorilor acesteia: prof. Gelu DRAGOȘ, poet popular Nelu DANCI și Vasile BELE)

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: