O Fundație culturală și o Revistă cu nume identice – „Pro Unione” (I)

de Maria GÂRBE

Mariana Garbe

De la Cicârlău la Baia Mare, profesorul Augustin Mic a venit cu ideea întemeierii unei fundații culturale și a unei reviste. Este vorba de Fundația Culturală „PRO UNIONE” și de revista cu același nume – „Pro Unione”. Profesorul Mic (Micu între prieteni) a dorit ca acest aspect să fie menționat în statutul Fundației: „Inițiativa creării Fundației aparține conducerii Cenaclului «Vasile Lucaciu» – Cicârlău reprezentată de: Pr. Pop Gheorghe – președintele Cenaclului, prof. Mic Augustin – vicepreședinte și prof. Iuga Dumitru – secretar”.

Președintele ales al Fundației a fost Augustin Micu, care a activat între anii 1998 și 2011, până la moarte. Îi plăcea să-și amintească faptul că, dintre membrii fondatori ai Fundației culturale „PRO UNIONE”, el are legitimația cu numărul 1 și este primul președinte din istoria ei. Din Biroul executiv al Consiliului de conducere al Fundației mai făceau parte trei vicepreședinți: Valeriu Achim, Valentin Băințan și Dumitru Iuga, iar Lucia Pop era secretară.

Primul sediu al Fundației culturale a fost la Cicârlău, iar acum este la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. S-a pornit din start cu filiale în județele Maramureș, Satu Mare, Sălaj. Între anii 1998 și 2008 îl întâlnim pe profesorul universitar, prozatorul și dramaturgul doctor în filologie Victor Iancu (n. 1936 – d. 2008) alături de gruparea „PRO UNIONE”, ca director onorific al Fundației. Legătura profesorului universitar cu Cicârlăul se datorează soției acestuia, prof. Silvia Iancu, fiică a satului. Odată cu decesul acestuia, funcția de director onorific se întrerupe și se reia în anul 2010, fiind preluată de dr. Valeriu Achim până în anul 2011. Din 2012 dr. Valeriu Achim este ales președintele Fundației până la decesul lui din februarie 2014. Pentru următorii doi ani (2014-2015), urmează la conducerea Fundației scriitorul, profesorul, ziaristul Augustin Cozmuța (n. 14 noiembrie 1944 – d. 22 noiembrie 2015), iar lect. univ. dr. Ilie Gherheș este actualul președinte, începând cu anul 2016.

Printre altele, Fundația culturală nou-înființată și-a propus editarea unei reviste proprii. Primul număr al revistei „Pro Unione” a apărut în noiembrie 1998, iar lansarea i s-a făcut la 29 decembrie 1998, ora 13, în holul Prefecturii din Baia Mare. După ce a devenit funcțională Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, atât lansările revistei, cât și alte manifestări culturale organizate de Fundație (simpozioane, aniversări, comemorări) s-au mutat aici. Revista are continuitate, iar ultimul număr apărut este cel din decembrie 2018 – anul 21, nr. 1-4 (73-76).

Colegiul redacțional și autorii articolelor din primele numere ale revistei au fost, desigur, membri ai Fundației. Mi-amintesc de revista „Gândirea” (apărută între anii 1921 şi 1944, cu două întreruperi), una dintre cele mai importante reviste culturale din interbelicul românesc. Acolo mersul lucrurilor a fost altfel. În jurul acelei publicații s-a adunat o mare parte din intelectualitatea vremii, formând gruparea revistei. Crezul acelor generații, continuitatea și orientarea publicației au adunat colectivul de colaboratori în jurul ei.

La conducerea revistei „Pro Unione” au fost următorii:

Redactor-șef: prof. dr. Valeriu Achim între anii 1998-2009; prof. Valeriu Dan Achim între anii 2010-2018;

Redactor-șef adjunct (funcție nou instituită în anul 2000): prof. Augustin Cozmuța între anii 2000-2002; prof. Ștefan Bellu între anii 2003-2017; prof. muzeograf Lucia Pop, 2018;

Secretar de redacție: Gheorghe Susa, 1998, un număr; Vasile Căpâlnean pentru două numere din anul 1999; Andrei Fărcaș, 1999, un număr; Lucia Pop între 2000-2002; Lucia Pop şi Dan V. Achim între 2003-2009; Augustin Cozmuța şi Lucia Pop între 2010-2012; Augustin Cozmuța între 2012-2014; Lucia Pop între 2015-2017.

Programul propus. Revista „Pro Unione”, în cei peste douăzeci de ani de apariție, a lăsat o puternică amprentă cultural-istorică, și nu doar la o dimensiune transilvană. Studiile și articolele publicate de-a lungul anilor vin să susțină în memoria colectivă neuitarea trecutului, respectul înaintașilor, sau, cum scria dr. Valeriu Achim în 2007, la zece ani de la apariție: „O mare varietate de probleme, de la originea și continuitatea poporului român până la problemele statului democratic actual”. Profesorul Victor Iancu semna, în primul număr, ca articol-program, De ce «Marea Unire?», unde precizează: „Evenimentele istorice cruciale se cer explicate mai pe îndelete. Și mai profund”. Și asta a fost dominantă. Se regăsesc în paginile revistei studii și articole rezultate din preocupările de-o viață ale istoricilor, creații literare, critică și istorie literară, cronici, recenzii ale noilor apariții editoriale, dar și fragmente din teze de doctorat în pregătire. A existat deschidere și spre fenomenul creator, artistic, pictură, sculptură. Emoția picturilor cu tematică istorică, portretele sau delicatețea pastelurilor artiștilor plastici Nicolae Pop, Maria Mariș Dărăban, Mihai Olos, dar nu numai, au folosit la ilustrarea revistei. Nu lipsesc nici momentele unei reviste de atitudine. Fiecare număr evidențiază tematic evenimentul major al anului în care apare, fie istoric, fie cultural-literar. S-a adunat în jurul ei un colectiv de intelectuali, istorici seniori care parcă abia așteptau să împărtășească tinerilor, noilor generații, din experiența și cunoștințele lor. Mulți dintre ei au trecut în altă lume. Au fost colaboratori care au susținut aproape fiecare număr prin contribuția lor, cu opinii și argumente. De aceea, un Indice bibliografic al revistei (care se află în manuscris), pentru una dintre părți, cea ordonată alfabetic, este o sumă de bibliografii personale. Grupului de la revistă, seniorilor li s-au alăturat și colaborările individuale și mai tinerii învățăcei.

Rubricile revistei. Încă de la primul număr s-au stabilit capitole și subcapitole cu tematică variată. Cu mici modificări, aceste rubrici se păstrează în continuare, dar s-au mai adăugat și altele, cum ar fi exemplul din anul 2002: „Redacția revistei Pro Unione, din dorința de a veni în întâmpinarea propunerilor dumneavoastră, începând cu nr. 1-2 (13-14), va deschide trei noi rubrici, după cum urmează: 1). «Cultul eroilor» (căzuți și dispăruți în cele două războaie mondiale, momente, troițe, cimitire și alte însemne legate de această temă); 2). «Baia Mare – trecut, prezent și viitor»; 3). «Colecții și colecționari»” (notă apărută în nr. 3-4 (11-12)/ 2001, p. 228, capitolul XI. „Din activitatea Fundației”). Un sumar al principalelor capitole ar fi: „Articol Editorial”, „Istorie – Documente”, „Ctitorii ale Marii Uniri”, „Cultul eroilor neamului”, „Veteranii de război”, „Dileme și certitudini istorice. Memorii”, „Date și sinteze monografice”, „Patrimoniu. Colecții. Colecționari. Turism”, „Voci din diaspora română”, „Știință şi Societate”, „Personalități”, „Societăți și Reuniuni”, „Economie: Cooperație și Industrie”, „Cultură – Literatură (Istorie și teorie literară, Poezie, Proză, Critică literară, Eseuri) – Artă – Folclor”, „Apariții editoriale”, „Istoria presei”, „Evenimente. Manifestări. Evocări (In memoriam). Aniversări. Comemorări. Omagieri. Inaugurări”, „Cartea”, „Filatelie”, „Diverse”, „Revista presei”, „Din activitatea Fundației Culturale «PRO UNIONE»” și altele.

Din tematica variată am ales câteva exemple de titluri apărute și autorii acestora, preluate, pentru început, din capitolul „Istorie – Documente”: „La inaugurarea statuii lui Vasile Lucaciu în 1936” (col. (r.) prof. dr. Valeriu Achim, amintiri de la vârsta de 13 ani cât avea în 1936), Lupta românilor pentru realizarea Unirii de la 1859 (dr. Aurel Socolan), Maramureșul și Marea Unire (lect. univ. dr. Ilie Gherheș), Vechimea ideii de unitate europeană; Scurtă cronologie dr. Vasile Lucaciu (prof. Liviu Tătaru), Un om peste timpuri – Tudor Vladimirescu 1780-1821 (dr. Aurel Vaida), Sprijinul maramureșenilor privind asistența sanitară în timpul războiului de independență (dr. Felix Marian), Românii care l-au oprit pe Napoleon (Cristian Mareș), Nicolae Iorga și Maramureșul (prof. Pamfil Bilțiu), Despre începutul prezenței românilor în America (prof. Lucia Pop), Conținutul tezaurului României depozitat la Moscova – Kremlin în anul 1917 (ec. Gavrilă Groșan), Liga pentru Unitatea Politică a Tuturor Românilor (dr. Ion Iacoș), Golgota scărișorenilor – 25 octombrie 1940 – 25 aprilie 1945 (procuror Ioan Bâtea), Exploatările de oxi-hidroxizi de fier de la Cavnic-Budești-Botiza-Băiuț (sec. XVIII-XIX) (ing. geolog Dumitru Iștvan), „Voievodul” ascuns al munților care a fentat Securitatea: Ion Gavrilă Ogoranu (Cristina-Maria Mareș).

În imediata apropiere a istoriei, ca parte a acesteia, se află capitolul „Dileme – Memorii”: Românii la Strasbourg acum… 375 de ani (istoric, arhivist prof. Vasile Căpâlnean), Noaptea de cristal (profesor-muzeograf Traian Ursu), Memorii din timpul rezistenței pariziene (Charlotte Klein Gruia), «Istorii» de neuitat. «Nobel»-ul și «Sighetul blestemat» (jurist și ziarist Vasile Gaftone), Povestea unui cântec. Cine a scris Doina lui Lucaciu? (S. Vasilescu), Memorii. Văcărești (Ion Groșanu), Băimăreanul care și-a donat aurul familiei regale, Alexiu Pokol (Robert C. Tökölyi), Acțiunea în care a căzut sublocotenentul (r) Benea Mircea din Batalionul 16 Vânători Munte (dr. Ioan Babici), A fost Eminescu în Maramureș?! (Maria Gârbe).

Pentru „Cultul eroilor neamului” au scris cei care știau mersul istoriei, adevărul direct de la surse: Memoria martirilor (Aurel Vaida), Epopeea unor coloniști refugiați din comuna Mărișel, județul Satu Mare (Cristian Mareș), Altare ale recunoștinței față de eroii neamului (grupaj foto realizat de colectivul redacțional, monumente aflate pe teritoriul județului Maramureș).

„Date și sinteze monografice” este un capitol susținut în cea mai mare parte de: prof. Augustin Micu (cu istoric al comunei Cicârlău), prof. Nicolae Pop (cu istoric al comunei Apa), Privire de ansamblu asupra localității Seini (pr. Gheorghe Pop), Monografie bibliografică a revistei «Pro Unione». Pagini din trecutul Maramureșului – până în anul 1947 (profesor-bibliotecar Ioana Dragotă), prof. dr. Dumitru Mureșan (cu istoric al satului Merișor).

Din cuprinsul capitolului „Patrimoniu” am reținut pentru exemplificare: O biserică maramureșeană la Washington (Corneliu Florea), Un monument românesc la Viena (Valeriu Achim), Monumente memoriale din județul Maramureș… (Traian Ursu), Mănăstirea «Învierea Domnului» Habra – Groși (muzeograf Viorica Ursu), Regimul mormintelor și operelor comemorative de război (Vasile Gaftone), Probleme de heraldică maramureșeană (prof. dr. Nuțu Roșca), Vida Gheza și statuia «Minerul» din Baia Mare (Dan V. Achim).

„Pro Unione” a fost o revistă istorico-culturală. Cu multă dăruire, spre informare prin paginile revistei, au venit și au îmbogățit rubrica „Colecții – Colecționari”, ei având preocupări concrete în acest sens: prof. Aurel S. Feștilă (colecții filatelice, bancnote românești), ec. Ioan Chioran Pomianu (ex-libris, timbre, efecte poștale, fotografii), Pamfil Bilțiu (fotografii).

Cu preocupările lor majore, profesionale, cu rezultatele unor cercetări sau studii, pentru rubrica „Știință şi Societate” au fost colaboratorii: prof. Ioan Nădișan – Castanul în agonie, Pledoarie pentru reconcilierea omului cu natura; ing. Nistor Bud – Pădurea – casă și refugii în calea năvălirilor barbare”; dr. ing. Petru Cupșa – Mecatronica – știința mașinilor inteligente; ing. Aurel Pantea – Mineritul în viața economico-socială a Maramureșului.

Cum era și firesc, printre colaboratorii revistei s-au aflat și participanți la cel de-al Doilea Război Mondial. Dar, începând cu anul 2006, apare un supliment al revistei „Pro Unione”, intitulat „Veteranul de război”, editat de Asociația Națională a Veteranilor de Război, Filiala „Bogdan Vodă” Maramureș.

Celor din țară li s-au alăturat și au susținut apariția revistei, prin rubrica „Voci din diaspora română”, autorii: scriitor prof. Teresia Bolchiș-Tătaru și prof. dr. Victor Coroianu (Germania), dr. Corneliu Florea (Canada), prof. dr. Gligor Popi (Serbia), cărora li se adaugă, prin rubrica „Voci ale diasporei”, prof. bibliotecar Antoaneta Turda din Baia Mare.

La rubrica „Cultură. Literatură. Artă” se regăsesc nume deopotrivă consacrate şi mai tinere, cu studii de istorie literară sau aflate în căutarea metaforei, a muzei, a „adevărului” literar și artistic. Fiecare număr aduce în atenția cititorilor întâmplări cultural-literare, semnalări și prezentări de noi apariții editoriale, articole comemorative și omagiale, care s-au concentrat în rubrica „Evenimente. Manifestări. Evocări. Aniversări. Comemorări. Omagieri. Inaugurări”: Cultura maramureșeană din sacul de vacanță (Teresia Bolchiș Tătaru), Creații eminesciene inedite (prof. Vasile Leschian), Portretul între fidelitate și infidelitate (Augustin Cozmuța), Dicționarul scriitorilor maramureșeni (critic, bibliograf și istoric literar prof. Săluc Horvat), Două scrisori de altădată și adânca lor semnificație (pr. Viorel Thira), Muzeul băimărean la 100 de ani (Lucia Pop), Mărturii despre Mircea Vulcănescu; Dispoziția de acordare a numelui «Mircea Vulcănescu» Școlii din Bârsana (profesor-bibliotecar Corneliu Oneț), Profesorul și dirijorul Gheorghe Velea. In memoriam (prof. Simion Vaida, prof. Lotica Vaida), Festivalul lui Nicolae Sabău. La Cicârlău, sărbătoarea literaturii. Premiile Festivalului de literatură și folclor «Vasile Lucaciu» (scriitor şi jurnalist prof. Vasile Radu Ghenceanu), Sub semnul sărbătorii. Colocviul profesional al bibliotecarilor din bibliotecile publice din județul Maramureș (bibliotecar Maria Bilțiu), Remedii din farmacia naturii (prof. emerit Andrei Bălan), Despre «Conservarea biodiversității maramureșene» (prof. Romulus Fica), Despre revista «Pro Unione» (înv. jurnalist Gheorghe Peter, scriitor ec. Ștefan Jurcă, poet prof. Ion Burnar), Un deceniu de activitate a Asociației Naționale a Veteranilor de Război (cpt. (r) ing. Aurel Ciolte), Augustin Cozmuța – un prieten al artiștilor plastici (artist plastic, scenograf Vasile Jurje), Dublu eveniment la Tiream, județul Satu Mare [acordarea titlului de Cetățean de Onoare al comunei fiului satului, dr. Valeriu Achim] (articol semnat de Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu).

Redacția, administrația și tiparul revistei au fost, în toți acești ani, la Baia Mare. În anul 2004 a existat o propunere cu privire la denumirea publicației, și anume „să se numească în continuare PRO UNIONE, ca semn al respectului și considerației pentru «istoria trecutului națiunii române», ori, în contextul european contemporan, să se numească PRO UNIONE EUROPA (PRO UE), «ca simbol al viitorului tuturor națiunilor europene»”. Propunerea de schimbare n-a întrunit voturile membrilor și simpatizanților fundației, a colaboratorilor revistei, prin urmare nu s-a produs.

Colecția revistei se găsește la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Biblioteca Județeană Satu Mare, Biblioteca Națională a României, în bibliotecile personale ale colaboratorilor revistei și membrilor Fundației culturale „PRO UNIONE”, dar nu numai.

Bibliografie:
Colecția revistei „Pro Unione”
Colecția revistei „Veteranul de război”.

One Response to O Fundație culturală și o Revistă cu nume identice – „Pro Unione” (I)

  1. Radu BOTIŞ spune:

    Felicitări cu menţiunea că mai puteau fi adăugaţi autori cu materiale valoroase publicate in revistă.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: