Va veni o zi…

de Irina Lucia MIHALCA

Va veni o zi când toate cuvintele
se vor întoarce uimite
din depărtările trecutului,
chiar dacă nu şi-au găsit destinatarul.

Va veni o zi când toate cuvintele,
tăcute, dezgolite, desprinse şi înălţate,
se vor întoarce risipite
în paginile albe ale clipelor noastre,
printre amintirile vii,
cu primul şi ultimul cuvânt,
şirag de mătănii în cerul oglinzii
din care şi-au luat zborul.

Retrase în singurătate, rostite sau nerostite,
continuă să respire, continuă să palpite,
pe cerul nopţii tale.

Va veni o zi, o altă uluitoare zi, când fără cuvinte,
apă şi foc, sămânţă şi spirit, origine a lumilor,
o nouă poveste tulburătoare
de culoarea timpului
va răsări în cerc şi lumină,
din templul sărutului,
dincolo de fiecare poveste,
acolo unde încep
aurorele boreale ale sufletului,
într-un prezent continuu,
la temelia timpului,
o poveste de iubire
imposibil de trăit,
imposibil de oprit,
imposibil de definit,
imposibil de frumoasă,
imposibil de a merge mai departe.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: