DEPARTE

de Ionel SIMA

Departe… departe,
este prea departe
după dealuri
de gânduri
după codri ce fac valuri
cu frunza și apa
din vaduri,
mă duce mereu dorul
să merg să-mi mai văd
odorul, unde-am crescut
și nu pot să-l uit.

Era liniște și pace
și sufletul îmi era liniștit
dar timpul trece
și tace
și timpul parc-a împietrit.
S-a oprit totul în clipa
în care-am plecat
și plânge și poarta și ușa
și tot ce-am lăsat.
Copacii-n grădină
n-au frunze și flori
dorul lor îl alină
doar apa din ploi.
Când norii plâng
cu ploi peste mine
se spală cu-amar
și dorul de tine,
țarină, casă
și tot ce-a mai rămas
până la-ntoarcere
vă zic… bun rămas!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: