UN ALT SENS

de Daniela VÎLCEANU

Tu și eu, două flăcări arzânde
Ce-și împrumută priviri flămânde
Buzele mele fluvii grăbite
Purtătoare de ofuri ce se sting în cuvinte
Spăl clipa cu roua ochiului stâng
Ce de o vreme în căușul palmei drepte o strâng
Fulgere de emoții străine
Într-o curgere continuă răzbat dinspre tine
Nepăsarea a luat formă de zid
Vorbele tale înghețate mă izbesc
Îmi mai sapă un rid
Iubirea are alt sens,
A devenit o prejudecată
Din ritmul inimii am înțeles
Că nu pe mine m-așteaptă.
Plânsul meu izvor șiroind
Din care se-adapă un liliac
Și un măr înflorit 

Strivesc durerea cu lovitura pumnului stâng
Primăverile mele de o vreme plâng
Îți privesc pasul cum te poartă departe,
Sunt singură în atât de mult întuneric
Mă îngrozește atâta noapte
Salcia mă ascunde în brațele ei curgătoare
De fiecare ochi bârfitor a celor două felinare.