Augustin Paul de la Letca – sălăjeanul decorat de Regalitatea Romană pentru ajutorul acordat romanilor deportaţi

selecție text de PAUL Antoniu

În secolul al XIX-lea, când în toată Europa avea loc fenomenul de formare a conştiinţei naţionale şi a naţiunilor moderne, în Transilvania au activat numeroase personalităţi pentru ridicarea gradului de educaţie şi instrucţie a neamului românesc, care să-i deschidă calea atât pentru dezvoltare economică, cât şi socială. Din spaţiul istoric sălăjean s-au impus în rândul elitei intelectuale şi politice a românilor transilvăneni câteva nume bine cunoscute, ca Simion Bărnuţiu, Gheorghe Pop de Băseşti, Gheorghe Pop de Oarţa, Grigore Maior, Ioan A. Alexi, Iacob şi Victor Deleu, Iuliu Maniu etc. Poate mai puţin pomenit, ignorat fiind de studiile universitarilor şi de manualele şcolare, dar parţial şi de istorici, este Augustin Paul de la Letca.

Augustin Paul de la Letca, cum s-a semnat în documentele oficiale sălăjeanul Augustin Paul, a fost o personalitate de seamă a judeţului Sălaj, ce a reprezentat România în relaţiile internaţionale.

Paul Augustin s-a născut pe data de 21 februarie 1866 în localitatea Letca din comitatul Solnoc-Dobâca, actualmente judeţul Sălaj. Provine dintr-o familie cu rădăcini nobiliare şi cu o situaţie materială stabilă, avându-i ca părinţi pe Vasile Paul şi Ana Paul din Letca.
Situaţia materială stabilă a făcut ca tânărul sălăjean să urmeze primele două clase la şcoala românească din Şomcuta. Următoarele două clase le frecventează la Gimnaziul Româno-Catolic din Baia Mare, iar ulterior se stabileşte la Beiuş.

Din anul 1885 este student la Facultatea de Teologie a Universităţii din Budapesta. În această perioadă a scris şi a trimis, în poziţie de colaborator, epistole şi consemnări din călătoriile sale revistei „Gazeta Transilvaniei”, unde au fost publicate.

Din anul 1889 urmează Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Graz, Austria. Tot în acest an primeşte o bursă din partea Episcopiei Greco-Catolice din Oradea pentru a urma cursuri de limba germană şi latină. Din această perioadă începe să traducă fragmente din opere germane care au apărut mai apoi în revistele „Familia” şi „Gazeta Transilvaniei”. În anul 1893, Augustin Paul cere Ministerului Instrucţiunii Publice o catedră de limbă germană. Pe baza studiilor efectuate va primi dreptul de a fi profesor suplinitor la orice catedră de limbă germană dintr-o şcoală superioară de băieţi.

În anul 1898 ajunge membru al Societăţii pentru Învăţătura Poporului din Turda, iar în anul 1901 ajunge profesor în mai multe licee din ţară, printre care amintim: Liceul din Bârlad, Bacău, Liceul Unirea din Focşani sau „Nicolae Bălcescu” din Brăila.

Interesant este cuprinsul conferinţei pe care a susţinut-o în anul 1904 la Şomcuta Mare, cu ocazia Despărţământului Sălăjean-Chiorean al Astrei. În această conferinţă vorbeşte despre Ioan Popovici, alias Ioan Popescu din Coaş, profesor în Moldova, născut în localitatea Coaş, din comitatul Sălaj, astăzi judeţul Satu Mare. Dominat de necesitatea exprimării a dreptului istoric al românilor de pretutindeni, Augustin Paul a realizat un demers de conştientizare a evoluţiei neamului românesc şi a originilor latine a acestuia.

În anul 1905 publică volumul „Între Someş şi Prut”. În cele 311 pagini ale volumului au fost editate discursuri, scrisori, lucrări cu caracter memorialistic şi cercetări etnografice. Poveştile sale sunt descrieri de natură şi mentalităţi tradiţionale transilvane.

Pentru serviciile aduse României, sălăjeanul va fi decorat în mai multe rânduri. A fost numit prin decret regal membru al Coroanei României cu gradul de cavaler. În anul 1913 primeşte de la Carol I medalia „răsplata muncii pentru învăţământ” clasa a doua, în acelaşi an fiind numit, prin ordin regal, membru al „Ordinului Steaua României” în grad de cavaler. În anul 1916 regele Ferdinand I îi acordă diploma prin care îi este conferită cetăţenia română.
Perioada de timp cuprinsă între februarie 1907 şi octombrie 1919 a constituit pentru profesorul, jurnalistul şi cărturarul Augustin Paul cea mai bogată şi fertilă activitate politică şi culturală, când, din însărcinarea guvernului român a îndeplinit o serie de activităţi diplomatice la Budapesta, Stockholm şi Copenhaga. Documentele din colecţia aflată la Arhivele Naţionale filiala Sălaj, fond Augustin Paul de la Letca, demonstrează că până în anul 1916 a ocupat postul de interpret al Consulatului General al României la Budapesta, funcţie pe care a ocupat-o până în momentul ruperii relaţiilor diplomatice cu Imperiul Austro-ungar în urma intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei. Personalul Consulatului de la Budapesta s-a retras în ţară, iar Augustin Paul a stat la Bucureşti până în anul 1917, când a primit gradul onorific de viceconsul, fiind numit pe lângă Legaţia României la Stockholm fiind propus în această funcţie de către ministrul de externe, Tache Ionescu. A fost solicitat în anul 1919 la Copenhaga pentru a-i sprijini pe funcţionarii Legaţiei Române din Danemarca pentru a contribui la repatrierea românilor aflaţi prizonieri în Germania după primul război mondial. Pe lângă acesta, ca viceconsul în Suedia a ajutat sute de familii sălăjene şi nu numai în materie de corespondenţă cu rudeniile şi prietenii aflaţi deportaţi sau pe frontul estic.
În anul 1920 ajunge consilier tehnic al Transilvaniei pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului. De asemenea, Ministerul de Externe l-a propus pe Augustin Paul să facă parte din comisia de stabilirea frontierelor cu Ungaria. Tot în acest an, Ferdinand I îl numeşte pe Augustin Paul consul personal, funcţie ce o va avea până la moartea sa.

Din cauza stării precare de sănătate se internează în 1920 la o clinică din Cluj, unde se va stinge din viaţă la data de 2 februarie 1920.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: