de Vera TEREBEȘI
Un anotimp al dragostei,
într-o armonie de culori și sunete.
Un anotimp căutat atât de mult în visele mele.
Un anotimp care cuprinde totul,
zâmbetul, liniștea, pe noi…
și adierile care vuiesc,
legând lucruri, ființe, vietăți,
în unduiri pe cât de armonioase,
pe atât de încrezătoare în bunăvoința lor…
Cine ești tu? Cine sunt eu?
Două fire de iarbă
care nu s-au întâlnit niciodată,
nu s-au văzut, nu s-au auzit,
doar s-au lăsat legănate de valuri,
în șoapte de amor,
în visuri cărora doreau să le dea viață…
Două fire de iarbă paralele,
care şi-au păstrat rădăcinile
în pământurile care le-au născut, crescut…
pentru că sunt doar… fire de iarbă
și nu au riscat să fie mai mult…
Un anotimp
care a oferit totul,
trebuia doar să îl aleagă…