O Fundație culturală și o Revistă cu nume identice – „Pro Unione” (II)

de Maria GÂRBE

Augustin Micu
(1937-2011)

Profesorul Augustin Micu (n. 18 martie 1937 – d. 2 octombrie 2011) a făcut parte din grupul celor care, în anul 1977, au pus bazele Cenaclului de literatură „Vasile Lucaciu” de la Cicârlău, iar în anul următor, 1978, au organizat prima ediție a Festivalului național de literatură cu același nume, ce se desfășoară bienal, iar în anul 2018 a avut loc cea de-a XXI ediție. A fost profesor de istorie-geografie, director de cămin cultural, om cu funcții, multe preocupări și inițiative. Iată ce scrie în 2012 Mirela Ghiur, fosta lui elevă, azi institutor la Școala Gimnazială din Cicârlău: „Domnul Augustin Micu mi-a fost profesor în clasele gimnaziale (V-VIII). Îmi aduc cu drag aminte de orele de istorie și geografie, când domnul profesor, cu măiestrie deosebită, aducea în sala de clasă eroi ai altor vremi, doar prin farmecul povestirilor, purtându-ne cu ochii minții pe tărâmuri îndepărtate… doar sunetul clopoțelului ne aducea înapoi cu mintea în sala de clasă. Avea farmecul lui și știa să ne țină aproape, prin activități extrașcolare. Îmi amintesc cum duminica dimineața (cursurile școlare erau de luni până sâmbătă), cu rucsacul în spate, mergeam în excursie la pădure” (din Augustin Micu: volum comemorativ, ediție îngrijită de Maria Gârbe, Baia Mare, Editura Gutinul, 2012). Din excursiile și plimbările prin pădurea Cicârlăului, prof. Micu a adunat părți din copaci pe care le-a pregătit și identificat cu diferite personaje de poveste, astfel că, în 5 octombrie 2001, și-a inaugurat expoziția permanentă personală „Prelucrări de rădăcini și lemne torsionate”. Alături de tinerii din Cicârlău, a jucat în piesa de teatru „La o piatră de hotar” de I. D. Sîrbu. A ieșit atât de bine, încât au fost răsplătiți cu Premiul I pe țară. A fost un deschizător de drumuri. A fost inițiatorul Fundației Culturale PRO UNIONE și a revistei cu același nume. Din anul 1997 până la decesul lui din 2011 a fost președintele Fundației. Iar din anul 1998, începând cu primul număr, a făcut parte din colegiul redacțional al revistei (până la numărul dublu 45-46 din 2011). În revista „Pro Unione” a publicat studii și articole care, în final, fac parte din volumul Cicârlău – repere monografice (Baia Mare, Editura Cybela, 2013).

Valeriu Achim
(1923-2014)

Dr. Valeriu Achim (n. 8 aprilie 1923 – d. 11 februarie 2014).

„La cei peste 90 de ani de viață pe care i-a împlinit activ, care aproape se suprapun cu anii de activitate, poți spune despre Valeriu Achim că beneficia de o mare rezistență fizică și mentală”, astfel își amintește fiul Dan Valeriu Achim despre tatăl său, în volumul alcătuit de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare în anul Centenar al Marii Uniri din 2018, 100 de ani de la Marea Unire. 100 de personalități maramureșene care au făcut istorie (p. 624-631).

Valeriu Achim și alți colegi, ca elevi-sergenți ce își făceau armata în cadrul Școlii Militare de Subofițeri Radna, în septembrie 1944 au luptat în cadrul „Detașamentului Păuliș” pentru apărarea țării împotriva atacului maghiaro-german de pe Mureș. Peste ani a fost învățător și profesor, inspector școlar, secretar al Secției Regionale de Cultură și Arte Maramureș, director al Muzeului Județean Baia Mare între anii 1974-1982, director al Teatrului Dramatic Baia Mare între anii 1982 și 1987. Veteranul de război Valeriu Achim a pus, în 1990, bazele Casei de Presă care în 1991 se transformă în Editura Gutinul, fiind director activ până la retragerea sa, la 87 de ani. Iar la 90 de ani mai conducea mașina!

Din 1997 se implică în activitatea Fundației Culturale PRO UNIONE. În anul 1998, dr. Valeriu Achim avea 75 de ani. Dar asta nu l-a împiedicat să preia conducerea revistei în calitate de redactor-șef, între anii 1998 şi 2009. Dispunea de putere de concentrare, era un om de echipă, un bun organizator și avea responsabilitatea lucrului bine făcut. Pentru fiecare întâlnire (simpozion, lansare de revistă) își întocmea desfășurător, așa cum a procedat întreaga viață, ca totul să fie în ordine și disciplină. Dan V. Achim își amintește în 2018: „Avea listuța cu probleme și sarcini până la 90 de ani: se mișca repede și eficient, bifându-le”.

Dr. Valeriu Achim este și autorul sau coautorul unor volume de referință în istoriografia românească: Dr. Vasile Lucaciu luptător pentru drepturile românilor și Unirea Transilvaniei cu România (în colaborare cu dr. Aurel Socolan, Baia Mare, 1968); Maramureșul și Unirea (1918) (în colaborare cu Trofin Hăgan, Ioan S. Mureșan, Vasile Căpâlnean, Baia Mare, Muzeul Regional Maramureș, 1968); Monografia municipiului Baia Mare, vol. I (coautor, 1972); Maramureșenii în lupta pentru libertate și unitate națională 1848-1918 (ediție îngrijită de Vasile Căpâlnean, Ioan Sabău, Valeriu Achim, București, 1981); Nord-Vestul Transilvaniei. Cultură națională – finalitate politică, 1848-1918 (teza de doctorat susținută în 1984, devenită lucrarea publicată în 1998); Dr. Vasile Lucaciu, luptător activ pentru unirea românilor: texte alese (studiu introductiv, îngrijirea ediției, note și comentarii de Ion Iacoș și Valeriu Achim, vol. I, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988. Vol. II, Baia Mare, Editura Gutinul, 2000); Scrieri în timp 1946-2003 (vol. I, 2003) și Scrieri în timp 1946-2006 (vol. II, Baia Mare, Editura Gutinul, 2007).

Bibliografie:

Colecția revistei „Pro Unione”.

Augustin Micu: volum comemorativ, ediție îngrijită de Maria Gârbe, Baia Mare, Editura Gutinul, 2012.

Borbei, Aristița; Pop, Liana, Valeriu Achim: documentar biobibliografic aniversar, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2013.

100 de ani de la Marea Unire. 100 de personalități maramureșene care au făcut istorie, coord. dr. Teodor Ardelean, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2018.

 

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: