Despre… MĂRTURII MARAMUREȘENE (I)

de Vasile BELE

Azi este despre… MĂRTURII MARAMUREȘENE, An II, Nr. 3-4, august 2020, revistă de cultură, tradiție și atitudine civică, sub egida UZPR, ilustrată cu lucrări realizate de Constanța Abălașei-Donosă.

Prof. Liliana ROIBU, din Cetatea Neamțului, face o amplă și obiectivă recenzie a numărului doi, al revistei apărută în plină criză epidemiologice, (pag. 3-25), recenzie care poartă titlul „Revista Mărturii maramureșene – tezaurul de spiritualitate din altarul culturii”, unde afirmă: „Am onoarea, bucuria specială și emoția, de a prezenta al doilea număr al Revistei de cultură Mărturii maramureșene, din luna martie, editura Napoca Star, fondatori Andreia (Ghib) BOTIȘ, scriitorul și promotorul cultural Radu BOTIȘ. Revista se adresează cititorilor de toate vârstele și profesiile, poartă mesajul culturii scrise, cu rol în cercetarea, conștientizarea valorilor în spațiul modern-tradițional autentic, creionează o alternativă de gândire și trăire dincolo de imagini și cuvinte, luminând, hrănind, încălzind sufletul”, pag. 3.

Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ, semnează în imediata continuare a Editorialului, o SCHIȚĂ DE PORTRET – RADU BOTIȘ, pag. 26-29, care notează: „Poate că Dumnezeu a vrut să fie așa! De ce spun acest lucru? Fiindcă alături de poetul Radu Botiș colaborez la revista 《Mărturii maramureșene》, al cărui director este, eu, fiind în colectivul redacțional. Acest lucru m-a bucurat, deoarece, când mi-a propus acest lucru, mi-a vorbit sub sentimentul dătător de viață culturală”, pag. 26, dar se continuă, „Am citit din scrierile sale! În gând și în cuvinte, am aflat că poartă un ritm personal cu care am făcut cunoștință în momentul în care am avut sub lumina ochilor, din scrieri. Așa mi-am dat seama, printre altele, că este dăruit cu o luciditate interioară care se poate exprima sub diferite forme: poezie, proză și mai ales comentarii”, pag. 27.

Prof. ing. Gina CĂLĂUZ – administrator public al orașului Ulmeni, jud. Maramureș – în eseul „Monumentului Eroilor Români, din Ulmeni, jud. Maramureș – PAȘI PRIN ISTORIE, pag. 30-35, ne prezintă amănunte despre „reabilitarea și modernizarea monumentului eroilor”, executată în 2018 – Anul Centenarului, proiect finanțat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, pag. 30. „În 6 iunie 2019, în Ziua Înălțării Domnului – Ziua Eroilor, eroilor noștri li s-a redat demnitatea, cu ocazia sfințirii monumentului refăcut (după poza istorică) în cinstea lor și a slujbei religioase de pomenire. În sfârșit, pentru prima dată după 77 de ani, fiecare erou a fost pomenit cu nume și prenume, iar numele lor rămâne sculptat cu suflet pentru eternitate”, pag. 32.

„MĂ ÎNCEARCĂ UN GÂND…”, ne mărturisește Kessy Ellys NYCOLLAS / ISCHIA, pag. 34-36, iar traducătoarea și scriitoarea năsăudeană, Elisabeta BOȚAN, ne prezintă primul grupaj de poezii, din care, vă ofer exemplu, ARTĂ POETICĂ, „Poetul se retrage în lumina cuvintelor

N-are nevoie să cucerească paradisuri
pentru că el nu crede în infernuri
Îi ajung doar așternutul versurilor sale”, pag. 38.

Fondatorul acestei reviste, Radu Botiș, în „ÎNTRE INCERTITUDINE ȘI LIBERTATE”, de fapt, PREFAȚA VOLUMULUI 《Contraste》, de A. C. POPESCU, pag. 39-41, citind manuscrisul, și elaborând prefața, scrie: „Piesele de teatru din acest volum aș putea spune că ascund multă poezie, mai exact proză poetică, aforistică, autoarea reușind să găsească o multitudine de sensuri pentru același lucru. Se oprește la un lucru și prin personajele pieselor de teatru din volum îl întoarce pe toate părțile punând pe tapet toate nuanțele ce le poate avea”, pag. 40, pentru ca în final de prefață, să tragă o pertinentă și punctuală concluzie: „Volumul 《Contraste》, în general este o meditație filozofică asupra vieții, cu personaje emblematice ce poartă în ele un mister greu de a fi dezlegat, dar care în dialogurile dintre ele sau monologurile ample duc spre ideea libertății de sine. Rătăcit în noroiul temerilor omul își caută libertatea interioară pe tot parcursul pieselor de teatru din această carte”, pag. 41.

Doctorandul Octavian GROZA, pe care am avut onoarea să îl cunosc personal, își prezintă un mic eseu din teza de doctorat, cu privire la „PĂRINTELE MAXIM (MARIUS) MORARIU: ELOGIUL SMERENIEI ASUMATE”, pag. 42-46, din care citez: „Părintele Maxim s-a născut în Țara Năsăudului, în localitatea Salva, în trecut parte a vestitei zone grănicerești, într-o familie pentru care cuvinte precum《cinste》, 《corectitudine》, 《onoare》și 《respect》, au avut și au valoare de lege. De aici, de sub aripa protectoare a părinților și profesoarei Ana Filip, părintele Maxim a luat drumul Clujului universitar, unde a absolvit cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă (specializarea teologie pastorală) și ale Facultății de Istorie și Filosofie (specializarea istorie)”, pag. 42-43. „L’ULTIMO CAVALIERE”, pag. 47, este un poem „marca” Radu Botiș, cu o traducere Daniela FORCOS, iar Gabriela VERBAN, pag. 48, traduce din același autor, poemul SOVRANITA DEL BENE.

Despre GÂNDIREA CRITICĂ ȘI INVĂȚAREA ACTIVĂ, ne prezintă un studiu, Andreia (GHIB) BOTIȘ, pag. 49-56, cu subcapitolele „Moduri și stiluri de gândire”, „Gândirea critică și învățarea activă”, „Caracteristici ale gândirii critice”, sau „Ce înseamnă a gândi critic?”.

Promotorul cultural, Mariana MOGA, ne prezintă o FIȘĂ DE AUTOR și câteva poeme din sufletul izvor de mir, pag. 57-61. Nu mă rabd să nu vă prezint poemul CONFESIUNE, pag. 60:

Au trecut anii peste mine
cum au trecut peste râul din spatele grădinii,
peste sălciile ghemuite,
peste trifoiul înflorit…
Iar eu m-am aflat
în fiecare zi,
în fiecare anotimp
și m-am trezit
în fiecare dimineață
pentru mai târziu,
în fiecare săptămână
pentru luna următoare
și în fiecare an
pentru un nou început.
Atunci,
de ce în toate trecerile eu nu apar?”, pag. 60.

Alexandru DĂRĂBAN, ne prezintă câteva date despre ACTIVITATEA MISIONAR-PASTORALĂ A IEROMONAHULUI ANTONIE BÂZNOG ÎN SĂCELUL MARAMUREȘULUI, pag. 62-64, motivându-se: „Antonie, pe numele de botez Alexandru, s-a născut în 14 august 1866 în Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud… și a funcționat ca administrator parohial în Săcelul Maramureșului (aparținând de Protopopiatul Dej) de la 15 octombrie 1919 până la 28 decembrie 1922. Începând cu această dată slujește în parohia Feiurd-Pădureni până pe la 1929, după care se mută în Chinteni, unde a slujit până la trecerea la cele veșnice”, pag. 62-63, iar extraordinara, talentata Liliana ROIBU, ne încântă cu poeziile: „Cerbul cu amurg în frunte”, „Imperiul eternității”, „Prin neaua de îngeri”, „La umbra unui secol” și „Din Moldova-n Maramureș”, pag. 65-67, din care vă propun, prin citare, un crâmpei:

„Din Bistrița, pe Iza, în sus,
Dumnezeu, comori a pus,
Puntea și cu florile,
Ca să treacă horile,
Munți cu argintate creste,
Trecutul ce dă de veste,
Prin glas de tulnic tânguios,
Răsare neamul cel fălos.
Din turlele de mănăstiri
În jocuri și țipurituri,
Din Maramureș, în Bucovina,
Umplu cofa la fântâna
Cu apă rece de izvor
Și cu dorul călător
Vă las mărturiile,
Graiul dulce, iile,
Din Moldova, în Maramureș,
Țâșnească precum un iureș”, pag. 67.

Pentru volumul IULIU-MARIUS MORARIU. REPERE ALE AUTOBIOGRAFIEI SPIRITUALE DIN SPAȚIUL ORTODOX IN SECOLELE XIX ȘI XX: IOAN DE KRONSTADT, SILUAN ATHONITUL ȘI NICOLAE BERDIAEV, apărut la Editura Lumen, Iași, 2019, semnează o recenzie pr. stavr. Radu BOTIȘ, pag. 68-70, „Autobiografia spirituală din spațiul ortodox în secolele XIX și XX este prezentată prin intermediul a trei lucrări cu valoare fundamentală, respectiv cea a Sfântului Ioan e Kronstadt, cea a Sfântului Siluan Athonitul și cea filosofului Nicolae Berdiaev. Autorul vorbește despre viața fiecăruia dintre cei trei, arată cum a influențat modul lor de viață felul (lor) de a scrie, iar apoi prezintă aspectele mistice care pot fi regăsite aici”, pag. 70, iar Daniela FORCOȘ, ne prezintă o „SCRISOARE DIN STRĂINI”, pag. 71-74.

Poeta Carolina BADEA, ne „răsfață” cu poeziile „Răstigniți în noi” și „Cântecul verii”, pag. 75-76, astfel:

Cu visele lăsate la porțile luminii,
Spre leagănul de frunze, cu murmuru-i de dor,
Te-ademenește luna, chemându-te-n poveste
Și-n gene-ți lasă noaptea, șoptindu-ți somn ușor…!”, pag. 76.

Emil HĂLĂȘTUAN, ne prezintă RĂNILE ASCUNSE ALE ROMÂNILOR, LA 80 DE ANI DUPĂ DIKTATUL DE LA VIENA, pag. 77-82, iar poetul Vasile HATOS, prietenul Maramureșului, aduce poemele „Trăiesc”, „Destin” și „Când plâng adeseori”, pag. 83-84.

Dr. Constantin DOBRESCU, propune ca punte de legătură între „Portugalia și România”, pag. 85-87. Îi urmează Lhana NOVA, cu un grupaj de poeme: „Dumnezeii cei din lemn”, „Nu mi-e teamă!”, „Proverb biblic” și „Unde, Doamne, să mă duc?”, pag. 88-91, iar bistrițeanca Nadia LINUL URIAN, propune FAȚA NEVĂZUTĂ LUMII, pag. 92-95. Poetul Sorin BĂLĂȘCĂU, își lasă amprenta eului liric în poemele: „Lumi peste lumi”, „Poem”, „Uvertura cuvintelor”, „Punți evolutive” și „Constatare”, pag. 96-98.

Un eseu de sensibilitate aparte semnează prof. Aurel GHILEZAN, „Oameni de seamă ai Maramureșului: conf. univ. dr. Vasile TIMIȘ”, pag. 99-102, Elisabeta VERESS, artist plastic, Cavnic, Maramureș, ne prezintă „LUMINA DIN ADÂNCURI”, pag. 103-105, afirmând: „Lumina incandescentă pe care o propun ca variantă alternativă a locului comun despre mină și mineri, constituie o magică negare a întunericului. Omul pleacă sau iese din adâncuri cu karma lui solară care-l ajută, îl sprijină, îi limpezește mintea. Cu lumina care-l învăluie protector, nu o lumină fizică, repet, ci o lumină karmică, omul rezistă spasmelor de frică, temerii că nu se va mai întoarce din hăul negru, că va rămâne captiv muntelui”, pag. 105.

Alexandra FIRIȚĂ, pag. 112-114, subsemnatul, Vasile BELE, pag. 118-121, Gelu DRAGOȘ, pag. 154-155, Ioan DRAGOȘ, pag. 162-163, Adrian BOTEZ, pag. 181-182, Mihai EPLI, pag. 194- 195 și Radu BOTIȘ, pag. 198-199, suntem cei care întregim cu poeme, paginile acestei reviste prețioase.

Nu lipsește rubrica/pagina cu ECOURI LITERARE, unde semnează eseuri – Olimpia SAVA, Violeta Sabina LAZAR, pag. 217-218, iar în pag. 202- 213, sub rubrica/pagina VEȘTI BUNE, ne sunt prezentate câteva dintre rezultatele și premiile obținute în diverse concursuri naționale și internaționale la care a participat RADU BOTIȘ, fie în calitate de fondator al revistei, fie în nume personal. Și-aici, neapărat, amintesc premiul, diploma și cupa obținute la Festivalul de la Săcele (Brașov), din toamna acestui an, 2020, mie revenindu-mi bucuria și onoarea de-a le aduce în Maramureș, (în calitate de participant la această manifestare extraordinară, în organizarea lui Florentina DANU și Trandafir SÂMPETRU – președinte al juriului). Fotografiile dovedesc totul! Sau… o fotografie în locul cuvintelor! Mulțumesc pentru încrederea avută! Mândru să mă număr printre participanții la acel eveniment cultural.

Președintele L.S. R. filiala Maramureș, Carmena Felicia BĂINȚAN, pag. 115-117, propune eseul „Metafora sau… modestia”, iar IMPACTUL COMUNICĂRII ÎN POLITICA EDUCAȚIEI ȘCOLARE, ne este prezentat de prof. Mariana Cristina POPAN, pag. 122-124. Col. Liviu PÂRJOL, (Secretar ANCMRR din MAI, filiala „Pintea Viteazu”, Maramureș), în articolul „128 de ani de la Mișcarea Memorandistă!”, pag. 125-132.

(Coperta I: Monumentul Eroilor Români căzuţi în Primul Război Mondial (1914-1918),Ulmeni, jud. Maramureş, realizat de artistul plastic, sculptorul Marcel Stanciu, membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România).

(va continua)

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: