Victor MANOLE: „CUVINTE POTRIVITE”

(recenzie)

de Vasile BELE

Căutăm fericirea, căutăm iubirea, flămânzim după ea, o visăm, o dorim… și adesea ne scapă… Iluzia găsirii ei se risipește, lăsând în urmă o umbră mai deasă, mai amară. Să vrei să oferi și să fii refuzat, să vrei să arăți arta și să nu fie nimeni să o aprecieze: iată drama ascunsă cu grijă în aproape orice inimă sensibilă. Iată lacrima prin care începem să Îl vedem și să Îl descoperim, să înțelegem o picătură din durerea dragostei Sale, ce încă suspină aplicat spre Pământ”, este, dragi prieteni, un cuvânt al editorilor, dintr-o PREFAȚĂ de carte, care ne dezvăluie multe din potrivirea cuvintelor, a sentimentelor, a stărilor noastre, a frământărilor pentru (re)găsirea eu-lui personal.

Poate trebuia să încep altfel, acest semnal editorial, dar de ceva vreme stau, citesc, îmi propun chiar să memorez „câte ceva”, din frumusețea de aforisme, ce ni le dăruie, cu o enormă sinceritate sufletească… și tot citesc. Un volum foarte consistent ce cuprinde (fix!) 3548 aforisme, ordonate, așezate și clasificate, cu acribie, în 26 de capitole, plus un scurt LAUDATIO, „Despre autor”, pag. 283-286. Cine este autorul? Despre ce volum facem rostire? Haideți să „începem cu începutul”, căci înainte de volum, este autorul și apoi opera dumnealui.

Prin lumina învățăturii de bine, oamenii se coboară și se ridică, se tămăduiesc și se vindecă”, (pag. 140, nr.1530).

Poet, scriitor, executor judecătoresc, VICTOR MANOLE, este născut în sat Sarichioi, jud. Tulcea, loc în are a copilărit, a crescut și-a învățat, fiind „fan procultura”, încă din acele vremuri, poate sau nu, intuind, în acele timpuri, ce îi va rezerva viața, în sine.

Silitor din primele clipe, cum a trecut pragul școlii, remarcându-se „în corul școlii, în formația de dansuri, recitări de poezii, monologuri, cântece populare și în echipa de teatru a școlii”, pag. 283, la maturitate, clar, nu s-a lăsat „pradă ispitelor”, dimpotrivă, ajungând să aibă două DIPLOME DE LICENȚĂ (1. Drept, și 2. Inginerie Mecanică. Autovehicule rutiere) și două DIPLOME DE MASTER (1. Drept și Sociologie, și 2. Management), plus alte studii, gen: specialitate „Arta fotografică”, (durată 3 ani), „Canto popular”, (durată 3 ani), „Pictură grafică”, (durată 3 ani) și, de parcă nu ar fi de-ajuns, „Școala de Maiștri mecanici”, în total, ghiciți?, 36 de ani de școală, (aflu, la o discuție prin telefon!), iar dacă nu îmi spunea personal, autorul, curiozitatea mă „împingea”, la acest calcul aritmetic. Răbdare, drag pentru ceva, pasiune, talent, talant, bucurie, împlinire – asta este concluzia ce-o pot scrie aici. Victor MANOLE toată viața și-a dedicat-o studiului, pasiunii, frumosului din artă, lucru rar întâlnit.

Să nu uiți, copile, că pământul nostru e sfânt și cât vom trăi pe pământ și pe Câmpia Libertății, vin românii, vin cu toții”, pag.98, nr. 1133.

Uimire, mirare, bucurie pentru că există asemenea oameni – îmi permit să adaug, și în complexitatea Dumnealui, mai că îmi vine să mă opresc, gândindu-mă la „cât de mic” sunt eu, pentru a putea scrie despre o asemenea somitate? Și îmi vine să mă opresc, nu pentru că nu aș ști cum să merg mai departe, ci… întrebându-mă, cum aș putea suporta rușinea, dacă voi știrbi (ferească Sfântul!), într-o formă sau alta, imaginea atâta de frumoasă, a acestui neobosit (dar de o simplitate, aparte), OM al cuvântului, al artei, al scrisului, al condeiului, al picturii, imagine ce a fost „construită” de-a lungul zecilor de ani. Ne-am cunoscut personal, la Săcele, deși, virtual, socializăm de mai mulți ani! Eram „colegi de condei”, pentru că am apărut în câteva volume colective de autori (renumitele și la modă – antologii!), evident păstrând și respectând politețea față de domnia sa.

Simplitatea și naturalețea sunt legitimate perfect. În cazul lui VICTOR MANOLE, dacă cineva ar dori să-i facă o carte, pe drept cuvânt, i-ar fi greu aceluia care se va încumeta, pentru că sunt foarte multe lucruri minunate și frumoase ce nu trebuiesc omise, și credeți-mă, ar fi un păcat.

În paralel cu activitatea profesională și cu perfecționarea studiilor, a desfășurat o bogată activitate literară. A debutat în literatură cu poezia Nou am fost, publicată în ziarul Delta, din Tulcea după care a publicat poezii și epigrame în revistaRamuride la Craiova. A participat la Festivalul de poezie și epigrame, la fiecare ediție, de la Gura Humorului, la Suceava, în urma căruia multe din epigramele sale h fost preluate spre publicare. A participat cu poezii și epigrame la concursul organizat de Cenaclul Panait Cerna din Tulcea și a devenit membru cu drepturi depline în acest cenaclu. Poeziile și fotografiile sale au ajuns în paginile revistei Pentru Patrie . În anul 2014, poezia sa Fecioara Maria a apărut în revista Claviaturi„, pag. 285.

Bogata activitate literară, volumele de poezii și proză publicate în trecerea anilor, colaborarea cu numeroase și valoroase reviste, îl îndreptățesc să devină „membru cu drepturi depline în Liga Scriitorilor din România, filiala Brașov, în 2014. Prozator, poet, epigramist – un perfecționist al cuvântului, unul care „șlefuiește”, cu atâta migală, slova, până iese adevărata perfecțiune.

Din datele oferite de domnul VICTOR MANOLE, în ceea ce privește colaborările în antologii, se poate observa o constantă și fidelitate aproape perfectă, cu Ligya Diaconescu și revista STARPRESS, cu Voichița Vereș-Pălăcean, de la Napoca Nova (Cluj-Napoca), dar și cu eCreator, Ioan Romeo Roșiianu, Baia Mare. Personal, noi, prof. Gelu Dragoș, poet popular Nelu DANCI și subsemnatul, VASILE BELE, coordonatorii ANTOLOGIEI DE POEZIE ȘI PROZĂ – OPREȘTE-MĂ, LA TINE, MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ, ÎN TINE, ANOTIMP!, aducem un cuvânt de laudă, apreciere și mulțumire, pentru participarea la acest minunat proiect, propus și demarat, în plin context pandemiologic.

Acesta ar fi, vorba latinului MODUS VIVENDI (modul de a trăi!), al Marelui Om de litere, desăvârșit mânuitor al slovelor și al condeiului Victor MANOLE, repet, în linii mari, (lat. GROSSO MODO), desigur că sunt încă multe lucruri interesante despre care se mai poate face rostire elegantă.

Înțelepții făcători de pace, de bucurie, de iubire și de fericire sunt oamenii care dovedesc că știu să trăiască în înțelegere și nu dau prilej altora de a se certa cu dânșii și nu răpesc dreptul altuia, practic se înmulțesc cu ceea ce au, ca să nu fie tulburați de nimeni”, pag. 140, nr. 1526.

Ne vom întoarce la volum, și, moral mă văd obligat de a mai nota, o idee, din cuvântul editorilor de carte, despre autor, că prea o fac cu suflet, reliefând simplitatea și modestia acestuia. „Victor MANOLE surprinde cu sensibilitate și naturalețe tristețile și înfrigurările aceste căutări, intuiește descoperirea caldă, sublimă ce urmează. Iubitor al artei și frumosului, îi place să creadă că acestea nu vor fi trecute cu vederea”, pag. 3.

Și-acum, cred că este momentul sincerității care stârnește curiozitate și întrebare, perfect legitimată. Momentul întâlnirii cu cartea – CUVINTE POTRIVITE, Editura Haco Internațipnal, Ghimbav, 2016, ISBN 978- 973- 7706- 39-3, pag. 288, ce cuprinde aforisme: „despre copilărie”, (nr. 1-106), „despre vindecare”, (nr. 107-529), „pilde”, (nr. 560-653), „datini de Dragobete”, (nr. 654-1142), „cuvinte pentru mint””, (nr. 1143-1162), „râvna”, (nr. 1163-1170), „starea omenirii”, (nr. 1171-1356), „despre înțelepciune”, (nr. 1357-1366), „pilde de viață”, (nr. 1367-1438), „pilde despre credință”, (nr. 1439-1445), „pilde despre nădejde”, (nr. 1446-1456), „pilde despre iubire”, (nr. 1457-1505), „pilde despre dragoste”, (nr. 1506-1516), „despre învățătură”, (nr. 1517-1671), „despre responsabilitate”, (nr. 1672-1704), „despre familie”, (nr. 1705-1740), „despre misiune”, (nr. 1741-1795), „despre regimuri”, (nr. 1796-1919), „despre adevăr”, (nr. 1920-2582, „despre minte”, (nr. 2583-2600), „despre pâine”, (nr. 2601-2665), „despre muncă”, (nr. 2666-2714), „despre botez”, (nr. 2715-2741), „despre onoare”, (nr. 2742-2769), „despre demnitate”, (nr. 2770-2840), „despre patriotism”, (nr. 2841- 3548), cu care voi finaliza drept exemplu:

Toți muncim ca o furnică,
În ritmul vieții necontenit,
Iar leneșii cei fără frică,
Pun taxe grele pe profit
”, (pag. 282, nr. 3548), aforism, în versuri, ce poate fi ușor confundat cu un catren, zic eu.

Dumnezeu a lăsat cheia rațiunii minții la om ca să deschidă spre bine ușile și ferestrele vieții”, (pag. 190, nr. 2262)

Citesc și recitesc volumul. La o discuție, prin telefon, cu autorul i-am mărturisit, cu toată sinceritatea sufletului, bucuria de a citi, și faptul că în următoarele mele apariții editoriale, voi prelua câteva dintre cele mai frumoase aforisme și pilde, și-mi voi personaliza poeziile, evident, cu citare de sursă. Am primit, necondiționat, acceptul, autorului, și-i mulțumesc.

Mi-aș dori să ajungă acest volum, la cât mai mulți, iar aceștia „să profite”, „să învețe”, din tainele acestuia. Foarte frumos ordonat, în „pilde” și în „aforisme”, cartea este o adevărată comoară, pentru cei care știu desluși tainele cuvintelor. De exemplu, pentru justificare, vorbind despre „pilde”, mă gândesc la definiția dată de DEX, și-o notez: „ceea ce poate servi cuiva drept învățătură, drept model de urmat, drept termen de comparație; ceea ce poate servi ca obiect de imitație sau inspirație în privința formei, a aspectului; model, exemplu”, DEX ’09 (2009).

Și mă întorc la câteva exemple:

– „Lăsați-vă purtați de viață și trăiți clipa”, (pag. 51/ nr. 647);

– „omul de când se naște aleargă după plăcere, dar fuge și de durere”, (pag. 47/ nr. 585);

– „rugăciunea este pomul vieții omului, adică însăși viața, iar harul este sângele, tainica putere”, (pag. 125/ nr. 1396);

– „a crede este dovada unui suflet înalt și înțelept”, (pag. 129/ nr. 1440);

– „nădejdea este ca scara ce unește pământul cu cerul”, (pag. 131/nr. 1456);

– „iubirea zdrobește mândria”, (pag. 133/ nr. 1466);

– „mânia fără judecată este nebunie curată”, (pag. 137/ nr. 1506);

La începutul tinereții mele, pe când încă eram un copil, auzeam foarte des, din gura bunicilor, cuvântul „pildă”, „de pildă”, sau „pilda biblică”, și eram, într-o oarecare măsură de „povestea” din spatele pildei, fără a înțelege multe din ce se întâmplă în jurul meu. Apoi, a venit vremea confuziilor, când nu puteam/știam face diferența între pilde și aforisme, crezând că sunt una și aceeași treabă – sinonimie perfectă. Poate în situația mea, au mai fost (sau mai sunt și azi!), de aceea, îmi permit să definesc aforismul, ca fiind: „cugetare enunțată într-o formă concisă, memorabilă, maximă, sentință, adagiu”, (cf. DEX ’09, 2009), sau „judecată care redă într-o formă concisă o părere cu privire la viață; sentință, maximă, cugetare”, (cf. DN, 1986), ori „enunț care sugerează un adevăr teoretic”, (cf. NODEX, 2002), așa cum greu se poate face diferența între proverbe, zicători sau cimilituri.

EXPERIENTIA DOCET (lat.) „experiența te învață”!, ne spune autorul, prin editarea și tipărirea acestui volum de CUVINTE POTRIVITE, pe care îl susțin și îl recomand cititorilor, afirmând și susținând cu înverșunare un adevăr, care spune că „HABENT SUA FATA LIBELLI” (lat.), adică „cărțile își au destinul lor”!, iar noi, datori suntem să le cinstim, să le slăvim.

Deși mai sunt multe lucruri interesante de spus despre autor și carte, mă voi opri, dar nu înainte de a nota, fie și în apărarea mea; „QUOT CAPITA, TOT SENTENTIAE”, (lat.) „Atâtea păreri, câte capete!”. Cu respect și prețuire profundă, domnule profesor VICTOR MANOLE! Vă asigurăm de sinceritatea prieteniei noastre, pe care ne-o dorim, să dureze peste veacuri…

Chiuzbaia, octombrie 2020, (V.B.)

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: