O Fundație culturală și o Revistă cu nume identice – „Pro Unione” (III)

Augustin Cozmuța – 5 ani de la plecarea în eternitate.

de Maria GÂRBE

augustin-cozmuta

Augustin Cozmuţa
(14.11.1944-22.11.2015)

Scriitorul, jurnalistul, criticul literar Augustin Cozmuța a rămas în cărți, în presă, în documente și în amintirea noastră ca un cavaler al credinței în onoare (cum este titlul unui articol semnat de Ionel Andrașoni în revista clujeană „Orașul”). S-a născut toamna și a părăsit această lume tot toamna, și-a înscris existența între două paranteze rotunde, ambele decupate din sfârșitul toamnei, 14 noiembrie 1944 – 22 noiembrie 2015 (Anca Goja).

Pentru a marca 75 de ani de la nașterea sa soția și fiica, Ioana, cu sprijinul Editurii Ethnologica au editat în toamna anului 2019, volumul Călătorie spre constelația Scorpionului: Augustin Cozmuța – 75. În cele peste 320 de pagini au fost adunate texte, comentarii, cronici la volumele publicate, interviuri, poezii care conturează portretul omului de cultură, ziaristului, criticului Augustin Cozmuța, cronicarul, arhivarul și depozitarul unei memorii culturale locale, un cartograf atent, meticulos și informat al unui spațiu intelectual și spiritual, cu manifestări diverse, uneori de adâncă substanță și de bun gust, cum scrie George Achim. Din postfața volumului scrisă de Ileana Cozmuța aflăm Lămuriri ajutătoare înțelegerii mai bine a aurei de care ai parte atunci când ai în față cartea: Coperta volumului reprezintă o imagine a constelației Scorpionului, așa cum apare ea în atlasele astronomice. În cercurile care sugerează stelele reprezentative ale constelației s-au inserat imagini ale frontispiciilor principalelor ziare (reviste) la care a colaborat și care i-au creionat «călătoria» și, totodată, câteva volume reprezentative… Concepția copertei îi aparține Ioanei Cozmuța.

Cu limba și literatura română Augustin Cozmuța a fost prieten din pruncie. Ca elev în clasa a IX-a la Liceul din Târgu Lăpuș a participat la Olimpiada Națională de Literatură de la București. Apoi a fost licențiat la Cluj în Filologie (o promoție de elită, 1967) și în Filosofie. S-a pregătit din facultate pentru a fi profesor, iată-i mărturisirea: Eu m-am pregătit să fiu profesor de română în vreo școală rurală, dar destinul a vrut altceva și am devenit ziarist, apoi ziarist am rămas. Însă, destinul din nou a vrut și altceva, adică să fiu critic și abia la urmă de tot am ajuns și scriitor, la șaptezeci de ani, și eu zic că nu-i târziu. Ca să folosesc expresiile lui, a ajuns scriitor la șaptezeci de ani (deși s-a-ntâmplat mai devreme) pentru că mai întâi, încă din tinerețe, s-a îngrijit de alții. A colaborat la realizarea antologiilor Pagini maramureșene, iar în 1973 a alcătuit și îngrijit antologia Nord statornic. Și acestea nu sunt singurele. Trecând peste multe amănunte din viața lui, voi aminti faptul că a contribuit cu profesionalismul cel caracteriza la apariția celor trei volume din antologia literară Pași împreună (2013, 2014, 2015) ca prefațator, corector, lector de carte. Volumele au apărut din inițiativa Fundației Culturale PRO UNIONE, secretar Dan V. Achim, în asociere cu Cenaclul Scriitorilor din Maramureș, președinte Florica Bud. Iată ce scrie în prefața celui de-al treilea volum: avem debuturi precoce, altele întârziate, unele năvalnice, altele mult mai chibzuite, raportarea la ceilalți devenind un reper valoric în cele din urmă. A avut bucuria de a trăit să apară și la Baia Mare 150 de numere dintr-o revistă de cultură („Nord Literar”), făcând corectura ultimului număr în spital fiind. Antologia Pași împreună din 2015 a fost ultimul volum căruia i-a dat BT (bun de tipar) în ultima săptămână de viață.

Începând cu februarie 1968 s-a angajat corector la ziarul local, iar din aprilie a scris primele comentarii literare în paginile ziarului. Peste un an a devenit redactor la secția „Cultural”. Împreună cu Ștefan Bellu au inițiat tipărirea suplimentului „Maramureș”. Augustin Cozmuța a cunoscut evoluția literaturii române, a știut despre toate noutățile editoriale, a fost cititor de presă literară și a practicat un jurnalism cultural. N-a făcut risipă de cuvinte. Știa să cuprindă esențialul în cuvinte puține. El însuși a colaborat la numeroase publicații: „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Ateneu”, „Transilvania”, „Astra”, „Presa Noastră”, „Maramureș”, „Graiul de Duminică”, „Archeus”, „Pro Unione”, „Nord Literar”, „Limba Română” (Chișinău), „Studii și articole”, „Marmația”, „Meridianul Românesc” (SUA).

Pe lângă editorialele semnate în cotidianul la care a lucrat și care de multe ori erau adevărate eseuri, este autor de prefețe și postfețe, cronici plastice, cronici de teatru, articole aniversare ori comemorative, interviuri. Prin cronicile plastice a făcut legătura dintre lumea imaginii și lumea scrisului. Dar mai ales este autorul multor recenzii de carte prin care nu vine să spună că-i bun volumul, vine să valorifice o lucrare scrisă. El și-a spus părerea și părerea lui a devenit axiologică. M-aș opri puțin la o însemnare din Jurnalul literar al lui Nae Antonescu, apărut la 7 ani după moartea autorului, în 2015. Istoricul literar și publicistul Nae Antonescu, cărturar, născut la 18 dec 1921, decedat la 18 iunie 2008, a fost și el absolvent în 1949 al Facultății de Litere și Filosofie de la Cluj-Napoca. Iată însemnarea din Jurnal: 14 februarie 1981. Recenzie la carte (n.n. „Scriitori uitați”) în Pentru socialism, ziarul din Baia Mare, semnată de AC…. Doar atât. Din partea lui Nae Antonescu este mult. Pentru că iată ce scrie despre lansările cărții în alte județe: Fără observații, numai laude care uneori mă stânjenesc. Și recenzia din ziarul sătmărean a fost Ca de obicei elogioasă. Sau nota din 16 februarie: Scrisoare de la Grigore Popa din București. După ce laudă cartea îmi reproșează că am cam exagerat cu influența lui Blaga și că am tratat semănătorismul ca pe o «rudă săracă». E poate adevărat, dar eu consider că rămășițele semănătorismului au împiedicat resurecția literară și artistică în Transilvania deceniului al patrulea.

Augustin Cozmuța întruchipa o Instituție: Instituția OMENIEI, scrie Mihai Pamfil în volumul mai sus pomenit.

A fost membru al juriului la festivalul de Literatură „Vasile Lucaciu” de la Cicârlău, dar și la cel de la Vișeul de Sus, ca și la unele ediții ale concursului Cărțile Anului. A fost consilier editorial al Editurii Gutinul Baia Mare.

A fost membru fondator, dar și președinte între anii 2013-2015 al Fundației Culturale PRO UNIONE și bun colaborator al revistei cu nume identic – „Pro Unione”.

Este cetățean de onoare al comunei natale Cernești din 1999, iar Biblioteca comunală îi poartă numele.

VOLUME:

Punct de trecere. Interviuri, Editura Gutinul, Baia Mare, 1995

Punct de vedere. Editoriale, Editura Universității de Nord, Baia Mare, 2000

Coasta Pacifică. Jurnal Californian, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2002

Punct critic. Comentarii literare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004

Pagini de critică literară, Editura Eurotip, Baia Mare, 2010

Momente și schițe pe scena criticii, Editura Eurotip, Baia Mare, 2013

Alte pagini de critică literară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014

Punct de trecere. Vol. II, Interviuri literare. Editura Gutinul, Baia Mare, 2015

Postume:

Incursiuni în arta plastică, Editura Gutinul, Baia Mare, 2016

Anul 70 al vieții mele. Jurnal, Editura Cromatica, Baia Mare, 2017

De la Nord statornic la Nord Literar. Suplimentul „Maramureș”. Editura Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, Baia Mare, 2018.

Bibliografie:

Laura Temian, Otilia Marinescu, Ana-Maria Brezovszki, Autori maramureșeni: Dicționar biobibliografic, Umbria, Baia Mare, 2000, p. 147-162.

Clujul literar 1900-2005: dicționar ilustrat, alcătuit de Irina Petraș, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005, p. 36.

Dicționarul biografic al scriitorilor români, vol. 1: A-L, Paralela 45, Pitești, 2006, p. 408-409.

Vasile Iuga de Săliște, Oameni de seamă ai Maramureșului: Dicționar 1700-2010, Editura Dragoș Vodă, 2010, p. 343.

Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică, volum coordonat de Marian Petcu, Polirom, Iași, 2012, p. 687, 874, 886, 956, 1021.

Aristița Borbei, Liana Pop, Augustin Cozmuța: documentar bibibliografic aniversar, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, 2014, 218 p.

Scriitori ai Transilvaniei. Dicționar critic ilustrat, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014, p. 105-106.

100 de personalități maramureșene care au făcut istorie. 100 de ani de la Marea Unire, coord. Teodor Ardelean, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, 2018, p. 655-666.

Călătorie spre constelația Scorpionului: Augustin Cozmuța – 75. Alcătuire și tehnoredactare: Ileana Cozmuța, lector de carte: Raluca Hășmășan, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2019, 328 p.

Maria Gârbe

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: