CINĂ LA CÂMP

de Gabriela Genţiana GROZA

Se înfășoară ziua în straie dantelate,
Țesute-n faptul serii pe plaiuri semănate
Cu bobul plin de seva pământului mănos,
Crescut pe pieptul gliei sub soare luminos.
Ușor i se prelinge broboană de sudoare
Pe fruntea obosită de trudă și dogoare.
E clipa de zăbavă, momentul e de cină,
Chemați sunt și strămoșii alăturea să vină.
Și face semnul crucii deasupra pâinii coapte,
Bătrâna înțeleaptă rostind o rugă-n șoapte.

Așterne o femeie pe câmp ștergarul care
Își schimbă fața albă primind pe el mâncare,
În mijlocul naturii. Se simte-n aer zborul
Clipitelor fugare. E ceasul, lucrătorul
Ce fără îndurare întoarce și pământul
Cu magica lui cheie. În adiere, vântul
Țesală coamă albă de cal cu pieptul lat,
În țarina străveche. Prieten devotat
Stă câinele alături să-i pice de la masă
Fărâma lui de hrană curată și gustoasă.
Se înfășoară vremea în straie ca să vină
Cu sfântă bucurie pe câmp, aici la cină.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: